Plățile digitale, o rază de speranță într-o economie românească fragilă
În ciuda unei economii românești aflate în dificultate, cu consumul în scădere, plățile digitale rămân un sector cu potențial de creștere. Adolfo Laurenti, economist-șef Visa, subliniază că România se confruntă cu o recesiune determinată de consum, accentuată de inflația ridicată și scăderea veniturilor reale. Acesta este contextul în care comportamentul consumatorilor este analizat cu atenție, în căutarea unor semnale de redresare.
Consumul pe credit, o tendință îngrijorătoare
O tendință îngrijorătoare este creșterea consumului pe cardul de credit, deși nu reflectă o îmbunătățire economică. Creditul este folosit mai degrabă pentru a atenua efectele șocurilor asupra veniturilor, nu pentru a stimula consumul. Plățile cu cardul de debit, considerate un indicator mai exact al sănătății economiei, rămân sub presiune. Revenirea acestora ar semnala o stabilizare a situației economice.
Datele Visa Spending Momentum Index indică o dinamică a cheltuielilor blocată, influențată de inflație, veniturile reale în scădere și încrederea consumatorilor afectată. Economiștii atrag atenția asupra utilizării creditului pentru acoperirea cheltuielilor de bază, precum alimente și utilități. Acest fenomen este o strategie de adaptare la presiunea asupra veniturilor, mai degrabă decât un semn de revenire a consumului.
„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale”, explică Adolfo Laurenti. În acest context, este esențială monitorizarea atentă a riscurilor și promovarea produselor de creditare responsabile.
Prudență accentuată în rândul consumatorilor
Încrederea consumatorilor deteriorată amplifică slăbiciunile macroeconomice. Consumatorii sunt nu doar limitați financiar, ci și prudenți în deciziile de cheltuieli. Această prudență se manifestă prin orientarea către bunuri și servicii esențiale, tranzacții de valoare mai mică, dar mai frecvente, și amânarea achizițiilor mai mari.
Numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului. Totuși, ritmul de creștere este redus și fragil. „În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent”, adaugă Laurenti.
Revenirea plăților de debit va fi un semn important că recesiunea de consum începe să se atenueze. Procesul de ajustare economică presupune stabilizarea veniturilor reale, reluarea plăților cu debit și normalizarea utilizării creditului.
Prognozele indică o prima parte a anului 2026 sub presiune, dar dezinflația așteptată în a doua jumătate ar putea crea condițiile pentru revenirea plăților cu debit. Din perspectivă strategică, anul 2026 va fi un an de ajustare, iar anul 2027 ar putea aduce o creștere structurală, estimată la aproximativ 2,8% din PIB.
