Cutremurul din ’77: O lecție dureroasă, o țară încă vulnerabilă
Au trecut 49 de ani de la seismul devastator care a zguduit România la 4 martie 1977. Cutremurul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a lăsat în urmă mii de vieți pierdute, clădiri prăbușite și o traumă colectivă care încă se resimte. Bucureștiul, inima țării, a fost cel mai grav afectat, cu blocuri înalte transformate în ruine și o atmosferă de doliu generalizat.
Cum ne-a schimbat cutremurul: de la distrugere la legislație
Seismul a fost un catalizator pentru schimbări semnificative în ceea ce privește construcțiile și legislația din România. După tragedia din ’77, au fost revizuite codurile de proiectare și construcție pentru a crește rezistența clădirilor la cutremure viitoare. Necesitatea unei legislații antiseismice solide a devenit evidentă pentru autorități.
Potrivit actului normativ P100-3/2019, România are acum patru clase de risc seismic (RsI, RsII, RsIII, RsIV). Acestea indică gradul de siguranță al unei clădiri în caz de seism. Clădirile cu bulină roșie (RsI) sunt cele mai periculoase, în timp ce cele cu RsIV sunt considerate a fi cele mai sigure. „Din păcate, situația clădirilor noastre este, în prezent, mai gravă decât în 1977, iar următorul cutremur major ar putea avea un impact chiar mai sever decât cel înregistrat atunci”, a explicat inginerul constructor Matei Sumbasacu pentru Digi24.ro.
Bucureștiul, încă vulnerabil: ce s-a schimbat și ce nu
În ciuda eforturilor depuse, Bucureștiul rămâne o capitală europeană cu un risc seismic ridicat. Lipsa fondurilor, birocrația și instabilitatea politică au încetinit procesul de consolidare a clădirilor. Multe dintre clădirile construite înainte de 1980 sunt încă vulnerabile, iar riscul ca acestea să cedeze la un seism major este în continuare mare.
Deși există un nivel crescut de conștientizare publică, cu tot mai mulți oameni interesați de pregătirea individuală, problema de fond rămâne: clădirile insuficient consolidate. „Bucureștiul rămâne capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic, iar nivelul de pregătire este departe de a fi suficient”, a declarat Matei Sumbasacu. „Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt pregătite, nici comunitățile ori oamenii.”
În prezent, autoritățile locale și centrale continuă să lucreze la programe de consolidare și la îmbunătățirea standardelor de construcție. În ultimele luni, municipalitatea a reluat lucrările de consolidare a clădirilor cu risc seismic din București.
