Senatul elimină plângerea prealabilă pentru abandonul de familie Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă importantă, care vizează modificarea Codului Penal în ceea ce privește infracțiunea de abandon de familie

Senatul elimină plângerea prealabilă pentru abandonul de familie

Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă importantă, care vizează modificarea Codului Penal în ceea ce privește infracțiunea de abandon de familie. Decizia, luată prin abrogarea articolului 378 alineatul (3) din Codul Penal, înseamnă o schimbare majoră în modul în care este tratată această infracțiune. Astfel, pentru abandonul de familie nu va mai fi necesară o plângere prealabilă din partea victimei pentru ca autoritățile să poată demara o anchetă penală.

Măsura a fost adoptată tacit, ceea ce înseamnă că nu a fost supusă dezbaterilor și votului în plen, termenul legal pentru acestea fiind epuizat pe 19 martie. Vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a prezentat nota de adoptare tacită în cadrul ședinței de luni. Inițiativa legislativă a aparținut unui grup de parlamentari, majoritatea de la PNL, care au argumentat că această modificare va asigura o protecție mai eficientă a persoanelor îndreptățite la întreținere.

Motivele din spatele modificării legislative

Inițiatorii au subliniat că eliminarea plângerii prealabile va permite începerea urmăririi penale din oficiu, facilitând astfel protejarea victimelor. Potrivit expunerii de motive, abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, reprezintă o formă gravă de violență economică. Aceasta are un impact direct asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijește, de obicei mama. Deși Codul Penal incriminează această faptă, eficiența protecției penale este diminuată de condiționarea exercitării acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul 2/2020, a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, a generat, spun inițiatorii, situații inechitabile, soldate cu soluții de clasare, chiar dacă obligația de întreținere nu era respectată.

Impactul asupra victimelor și protecția copiilor

Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, a subliniat importanța acestei modificări, afirmând că „această situație afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală”. Eliminarea plângerii prealabile va permite o reacție mai rapidă și mai eficientă din partea autorităților. Ea a mai adăugat că „această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”.

Prin adoptarea tacită a acestei propuneri legislative, Senatul face un pas important în asigurarea unei protecții sporite pentru victimele abandonului de familie, în special pentru copii. Următorul pas este promulgarea legii de către președintele României, după care actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu