Ordonanța care vrea să eficientizeze administrația locală: centrarea funcțiilor suport, o soluție?
Ministerul Afacerilor Interne a emis recent o ordonanță de urgență ce vizează stabilirea numărului maxim de posturi aferente instituției prefectului, dar care aduce cu sine și o schimbare majoră: centralizarea funcțiilor suport din administrația publică. Documentul oficial vorbește despre „disfuncționalități sistemice” și „proceduri excesiv birocratice”, iar măsura vine ca o reacție la aceste probleme. Pe lângă reducerea de personal și optimizarea costurilor, legea oferă cadrul legal pentru transferul unor funcții cheie către instituții centrale, dar mai ales pentru un model de eficientizare testat deja cu succes în alte țări: centrele de servicii partajate.
Ce înseamnă centrele de servicii partajate
Ideea de bază este simplă: în loc ca fiecare primărie, școală sau spital să aibă propriile departamente pentru contabilitate, resurse umane, achiziții sau IT, aceste funcții sunt concentrate într-o structură comună. Această structură, denumită centru de servicii, devine un fel de „furnizor intern” pentru mai multe instituții. Un astfel de centru ar putea deservi, de exemplu, toate primăriile dintr-un județ. Modelul este utilizat de zeci de ani în țări precum Canada, Suedia, Estonia sau Polonia, cu rezultate pozitive. Principalul avantaj e că angajații se specializează, procesele sunt standardizate, erorile scad, iar instituțiile deservite se pot concentra mai bine pe activitatea principală.
Un studiu preliminar realizat la nivelul unui județ din România demonstrează că modelul este direct aplicabil și în țara noastră. Analiza a acoperit peste 100 de localități, cu o populație totală de peste 500.000 de locuitori. Cercetarea a identificat circa 3.000 de angajați, dintre care 266 în funcția financiar-contabilă și 88 în resurse umane. În zona financiar-contabilă, între 60% și 70% din procese au potențial de centralizare. Din cele 266 de posturi, între 90 și 100 de roluri ar putea fi preluate de un centru de servicii, cu o creștere a productivității de 20–30% după primul an și o reducere a costurilor pe termen lung de 30–40%. În zona de resurse umane, aproximativ 70 din cele 88 de roluri ar putea fi centralizate, cu creșteri de productivitate similare.
Un plan de implementare în trei pași
Pentru a implementa acest sistem, experții propun o abordare graduală. Primul pas ar fi crearea unor „clustere voluntare” – grupuri de 4-6 localități vecine care ar partaja voluntar funcțiile de contabilitate, salarizare și resurse umane. Consiliul județean ar avea rolul de facilitator și ar asigura finanțarea inițială. Dacă modelul este un succes, următorul pas presupune crearea unui centru de servicii la nivel județean, organizat ca instituție publică. Participarea ar deveni obligatorie, funcție cu funcție. Ultimul pas ar fi externalizarea selectivă a unor funcții, cum ar fi infrastructura IT sau procesarea salariilor, către furnizori externi specializați, păstrând însă controlul intern asupra funcțiilor sensibile, precum contabilitatea.
Ordonanța de urgență adoptată de guvern introduce instrumente care facilitează această abordare, cum ar fi posibilitatea centralizării compartimentelor suport la nivelul ordonatorului principal de credite și finanțarea consorțiilor administrative prin PNRR. De asemenea, încurajează înregistrarea tuturor unităților administrativ-teritoriale în Sistemul Național Electronic de Plată Online și chiar posibilitatea externalizării serviciilor de colectare a creanțelor bugetare locale.
Potrivit experților, România nu își mai poate permite să amâne reforma administrației publice. Deficitul bugetar, angajamentele europene și presiunea asupra serviciilor publice locale cer soluții imediate și sustenabile. Centrele de servicii partajate pot genera creșteri de productivitate, îmbunătățește calitatea serviciilor și pot duce la economii pe termen lung. Următorul pas este pilotarea unui astfel de model pentru a demonstra că administrația publică locală poate fi mai eficientă, mai profesionistă și mai aproape de cetățean.
