Ionuț Antiu, consultant în domeniul tehnologiei, a observat că atât în Statele Unite, cât și în România, oamenii se confruntă cu aceleași provocări și emoții generate de progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale (AI). Acesta a împărtășit experiențele sale din vizitele frecvente peste ocean, evidențiind schimbările din mediul de afaceri și impactul AI asupra pieței muncii.
Americanii și românii, uniți de anxietatea digitală
Antiu petrece mult timp în Statele Unite, călătorind de două ori pe an pentru a participa la evenimente și întâlniri. El a menționat că programul său devine din ce în ce mai încărcat, considerând că două vizite anuale ar putea fi insuficiente. A remarcat o diferență de mentalitate în afaceri între americani și români, dar a subliniat că ambii trec prin aceleași transformări provocate de AI. „Schimbările aduse de noile tehnologii cu inteligența artificială, noile programe de codat și așa mai departe au produs aceleași efecte de anxietate, pe de o parte, și entuziasm pe de altă parte și la ei (n.red. la americani) și la noi și am observat că nici unii, nici alții nu stăm mai bine în a înțelege exact în ce direcție se duc lucrurile, în ce direcție mergem”, a declarat Antiu.
AI comprimă procese, dar crește presiunea asupra angajaților. În trecut, dezvoltarea software presupunea etape clare de planificare și implementare, dar AI a accelerat procesul, mutând presiunea pe decizie și validare. „Acum câțiva ani, când trebuia să implementezi ceva într-o aplicație, aveai poate 30 de minute sau o oră în care gândeai profund planul tehnic, iar apoi petreceai ore sau chiar zile implementându-l. Cu inteligența artificială, faci planul, iar AI-ul revine în 10 minute și îți spune că a terminat, următorul task. Din acel moment, tu devii practic componenta care încetinește procesul, pentru că trebuie să verifici dacă ce a făcut AI-ul este corect, este bine sau nu”, a explicat Antiu.
Productivitate crescută, satisfacție în scădere?
O altă provocare menționată de Antiu este legată de posibila scădere a satisfacției în muncă, pe fondul automatizării. El a observat că, odată cu utilizarea AI, angajații ar putea simți o diminuare a importanței activității lor. „La un moment dat ajungi să te întrebi care mai este satisfacția muncii tale, dacă tu doar îi spui AI-ului ce să facă. Nu spun că oamenii sunt înlocuiți de AI, dar este normal să existe anxietate și îngrijorare, pentru că suntem într-o perioadă de schimbare și nimeni nu știe cum vor arăta joburile peste cinci ani”, a afirmat consultantul.
Recunoaște că atât în România, cât și în Statele Unite, există incertitudine cu privire la viitorul pieței muncii. Succesul, spune el, va depinde de capacitatea de adaptare a fiecăruia. Antiu a subliniat decalajul dintre profesioniștii care adoptă AI și cei care o evită, menționând că cei care folosesc AI pot fi de trei ori mai productivi. „Dacă ești de trei ori mai productiv, ai un avantaj competitiv real. Poți livra mai mult, mai repede și la o calitate mai bună. Iar acest avantaj îl ai în fața celor care refuză să experimenteze”, a adăugat el. Totodată, Antiu a adus în discuție și rolul companiilor, care ar trebui să ofere angajaților instrumentele necesare și instruirea adecvată pentru a utiliza AI.
România și beneficiile cultural-economice
Antiu este de părere că România are un avantaj cultural în colaborarea cu companiile americane. „Le spun des americanilor că România este una dintre cele mai americanizate țări din Europa. Foarte mulți tineri vorbesc engleză foarte bine și sunt familiarizați cu cultura lor.”
În prezent, Antiu lucrează prin compania sa, Antiu Consulting, cu echipe din diferite companii care dezvoltă produse. Colaborarea se extinde de la echipe mici, de 5-10 persoane, până la echipe mai mari, cum este cea de la Western Digital, cu aproximativ 20 de membri.
