Cel mai mare aisberg din lume, A23a, se apropie de sfârșit după o călătorie spectaculoasă de 40 de ani. Gigantul de gheață, care a fost cândva de două ori mai mare decât Londra, se dezintegrează rapid, oamenii de știință estimând că va dispărea complet în câteva săptămâni.
Un gigant pe cale de dispariție
A23a s-a desprins de platforma de gheață Filchner din Antarctica în 1986. La acel moment, avea o suprafață de aproximativ 4.000 de kilometri pătrați. După desprindere, aisbergul a rămas blocat în sedimentele Mării Weddell timp de peste 30 de ani. Abia în 2020 a început să se miște din nou.
Aisbergul a traversat apoi Oceanul Atlantic de Sud, unde dimensiunea sa a început să scadă. În prima jumătate a anului 2025, A23a s-a micșorat cu aproximativ un sfert. În august și septembrie 2025, aisbergul a ajuns într-o zonă a Atlanticului de Sud. Aici, se pare că s-a rotit timp de câteva săptămâni. Această mișcare, combinată cu topirea accelerată, a dus la separarea mai multor bucăți mari de gheață.
O călătorie cu final dramatic
„A fost o călătorie extraordinară”, a declarat profesorul Mike Meredith de la British Antarctic Survey din Cambridge. Odată cu trecerea timpului, apa de topire s-a infiltrat în fisurile din aisberg, accelerând procesul de dezintegrare. Totodată, expunerea la apele mai calde a contribuit la topirea sa rapidă.
Unul dintre experți compară fascinația cercetătorilor cu un serial TV, pentru că nu se știa niciodată ce avea să se întâmple. „Călătoria lui este cu adevărat impresionantă, pur și simplu prin longevitatea ei”, a spus dr. Christopher Shuman, cercetător pensionat.
Urmărirea modelelor de topire pentru viitor
Deși dezintegrarea aisbergurilor este un fenomen natural, oamenii de știință studiază modul în care A23a se topește pentru a înțelege mai bine modul în care schimbările climatice pot afecta Antarctica. Platformele de gheață joacă un rol crucial în stabilitatea calotei glaciare antarctice. Dr. Catherine Walker de la Woods Hole Oceanographic Institution susține că „Putem învăța multe din modul în care aceste aisberguri uriașe evoluează în condiții mai calde și apoi putem aplica aceste lecții pentru a anticipa ce ar putea face platformele de gheață”.
La începutul lunii martie, A23a avea o suprafață de aproximativ 180 de kilometri pătrați. Experții estimează că atunci când va ajunge la 70 de kilometri pătrați, nu va mai fi monitorizat.
