Albinele și alte insecte polenizatoare sunt în pericol. Specialiștii avertizează că populațiile acestora dispar într-un ritm alarmant, iar fără măsuri urgente, riscul de a pierde o mare parte din alimentele de bază este unul real. Situația este deosebit de gravă în Europa, unde zonele sălbatice sunt înlocuite de activități umane.
Populațiile de insecte polenizatoare, precum albinele și sirfidele, scad rapid de zeci de ani. Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să inverseze această tendință până în 2030, în baza noilor politici de mediu. Atingerea acestui obiectiv va necesita, însă, „măsuri draconice”, avertizează specialiștii.
Scăderi dramatice ale populațiilor
Datele din teren arată un declin dramatic al sirfidelor, insecte care au un rol cheie în polenizare. În unele cazuri, populațiile au scăzut cu 50 până la 90%, iar fiecare specie pierde, în medie, între 3% și 4% din efective în fiecare an. În Olanda, de exemplu, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja incluse pe lista roșie, ceea ce subliniază gravitatea situației.
Specialiștii atrag atenția că impactul depășește cu mult lumea insectelor. Aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori. Fără aceste insecte, produse comune precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni rare sau mult mai scumpe.
Factorii care duc la dispariția polenizatorilor
Experții identifică patru factori principali care contribuie la dispariția polenizatorilor. Aceștia includ utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. Larvele de sirfide, de exemplu, sunt afectate direct de pesticide, deoarece se hrănesc cu afide contaminate, acumulând substanțe toxice.
Soluții concrete pentru protejarea polenizatorilor
Printre măsurile propuse de experți se numără reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura, dar și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale. O analiză recentă arată că, doar într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii.
În contextul noilor reglementări europene privind restaurarea naturii, statele membre trebuie să demonstreze progrese rapide în stoparea declinului polenizatorilor.
