Un nou strămoș uman? Descoperirea din Bulgaria care schimbă istoria evoluției
O descoperire arheologică recentă din Bulgaria ar putea rescrie istoria evoluției umane, sugerând că cel mai vechi strămoș al omului nu ar fi apărut în Africa, ci în Europa. Studiul, publicat în revista Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments, prezintă dovezi care indică faptul că specia Graecopithecus freybergi ar putea fi primul hominin, plasând astfel originile liniei umane în Eurasia, cu milioane de ani în urmă. Dacă această ipoteză va fi confirmată, va revoluționa modul în care înțelegem migrația și dezvoltarea primilor oameni.
Un femur bulgăresc schimbă datele problemei
Până în prezent, se credea că homininii, grupul care include oamenii moderni și strămoșii lor direcți, au apărut în Africa, cu aproximativ șapte milioane de ani în urmă. Cea mai veche dovadă incontestabilă a unui astfel de hominin era specia Orrorin tugenensis, descoperită în Kenya. Această creatură preistorică, capabilă să meargă biped, era considerată până de curând punctul de plecare al evoluției umane. Noua cercetare, bazată pe analiza unui femur descoperit în Bulgaria, sugerează însă o altă variantă.
Osul, aparținând unei femele Graecopithecus freybergi, a fost găsit în situl arheologic Azmaka. Datarea acestuia arată o vechime de 7,2 milioane de ani. Profesorul David Begun de la Universitatea din Toronto, Canada, a declarat că acest specimen ar putea fi cel mai vechi om cunoscut. Cercetătorii au observat că femurul prezintă un col femural alungit, caracteristică asociată cu mersul biped, susținând ideea că Graecopithecus freybergi ar fi fost adaptat la viața pe sol.
De la primate arboricole la bipezi: o tranziție graduală
Analizele sugerează că Graecopithecus freybergi nu era un biped complet, ci se deplasa, probabil, atât pe două picioare, cât și pe patru membre. Studiul indică o tranziție graduală către mersul biped, care s-a desfășurat în mai multe etape. Se presupune că această specie a evoluat din primate eurasiatice mai vechi, precum Ouranopithecus și Anadoluvius. Modificările climatice din Miocenul târziu, cu dispariția pădurilor și aridizarea unor zone, ar fi favorizat adaptarea la viața pe sol și dezvoltarea mersului biped.
Oamenii de știință sugerează că primii bipezi au migrat ulterior spre Africa, unde au apărut Orrorin tugenensis și ceilalți hominini care au urmat, inclusiv oamenii moderni. David Begun consideră că Graecopithecus reprezintă o etapă importantă în evoluție, o verigă de legătură între strămoșii arboricoli și cei adaptați vieții pe sol.
Studiul publicat a generat deja dezbateri în comunitatea științifică, iar cercetările vor continua pentru a confirma aceste descoperiri și pentru a aprofunda înțelegerea evoluției umane.
