Un nou curent medical pune sub semnul întrebării abordarea tradițională a atacurilor de panică, sugerând o perspectivă fiziologică în locul uneia exclusiv psihologice. Conform noilor teorii, aceste episoade intense de anxietate ar putea fi rezultatul unei „furtuni vegetative” declanșate de epuizarea sistemică, și nu neapărat o tulburare mintală în sine.
Epuizarea, cheia spre înțelegerea atacurilor de panică
Dr. Alexander Sergievici, șeful Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie dintr-un complex medical universitar din Orientul Îndepărtat, argumentează că este necesară o reevaluare a stărilor anxioase pentru o gestionare terapeutică mai eficientă. Acesta susține că stările depresive și anxioase pot fi înțelese mai degrabă ca afecțiuni nevrotice cu rădăcini fiziologice. Acestea apar ca urmare a unor modificări organice induse de stresul prelungit, epuizarea fizică și mentală, dar și abuzul de substanțe.
În viziunea sa, atacul de panică este o „supraîncărcare” a sistemului nervos autonom. Organismul, epuizat, își pierde capacitatea de autoreglare, declanșând un răspuns exagerat, resimțit de pacient prin senzații de panică intensă și teamă de moarte iminentă. Această abordare deschide calea unor tratamente care vizează echilibrarea funcțiilor vegetative.
Abordări terapeutice inovatoare
O noutate în abordarea propusă de Dr. Sergievici este accentul pe stabilizarea funcțiilor vegetative, în detrimentul sedării psihotrope puternice. Reechilibrarea sistemului nervos autonom, considerată o prioritate, se poate realiza prin: utilizarea anxioliticelor non-psihotrope (medicamente care modulează răspunsul la stres fără a afecta capacitățile cognitive și fără riscul de dependență); stabilizarea funcțiilor cardiovasculare, prin reglarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, aspecte adesea perturbate în timpul atacurilor.
Acest model terapeutic sugerează o cale de recuperare bazată pe refacerea resurselor nervoase și stabilizarea funcțiilor vitale, reducând totodată stigmatul asociat adesea cu „tulburările mintale”. Un rol important în menținerea sănătății mentale îl are și stilul de viață, cercetări recente din Germania atrăgând atenția asupra efectelor negative ale dependenței de tehnologie.
Efectele lumii digitale asupra sănătății
Studiile recente realizate în Germania relevă faptul că utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta sănătatea cerebrală. Cercetătorii au observat o „micșorare” fiziologică a masei cerebrale, modificând totodată capacitatea de procesare emoțională a individului. Acest fenomen subliniază presiunea constantă la care este supus sistemul nervos uman, atât din cauza surmenajului, cât și a dependențelor digitale.
În contextul politic actual, Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța sănătății mintale în cadrul unei conferințe recente dedicate politicilor sociale, menționând că Guvernul, condus de Prim-Ministrul Ilie Bolojan, va investi fonduri suplimentare în programe de prevenire și tratament.
