Războiul din Ucraina a generat o criză ecologică majoră în Republica Moldova, după ce un bombardament rusesc a contaminat grav sursa principală de apă potabilă a țării. Incidentul, care a avut loc în martie, este considerat cel mai grav dezastru ecologic din Moldova de la Cernobîl încoace. Scurgerea masivă de petrol în râul Nistru, provocată de atacul asupra unei centrale hidroelectrice din Ucraina, a pus în pericol aprovizionarea cu apă a unei țări deja vulnerabile.
Contaminare și reacții imediate
În a doua săptămână a lunii martie, un vlogger naturalist, Ilie Cojocari, a descoperit pete de petrol pe râul Nistru, în apropierea satului Naslavcea, situat la granița cu Ucraina. La scurt timp, autoritățile moldovene au confirmat contaminarea apei și au solicitat clarificări din partea Ucrainei. Pe 16 martie, Republica Moldova a declarat alertă ecologică, iar președinta Maia Sandu a atribuit responsabilitatea Moscovei.
A fost înființat un centru de criză pentru monitorizarea scurgerii și eliminarea poluantului. Au fost instalate capcane pentru petrol și baraje absorbante. De asemenea, autoritățile au asigurat surse alternative de apă pentru populație. Situația a afectat nu doar calitatea apei, dar și viața de zi cu zi a cetățenilor.
Consecințe și eforturi de remediere
Râul Nistru, care asigură 80% din necesarul de apă potabilă al Moldovei, a fost puternic afectat. Petele de petrol au fost detectate pe o distanță de peste 200 de kilometri, până la Dubăsari. Republica Moldova, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a primit asistență de urgență din partea Bruxellesului. România și Polonia au trimis echipamente și resurse pentru a preveni răspândirea petrolului.
Orașul Bălți, al doilea cel mai mare din țară, a fost cel mai afectat, unde armata și poliția au fost mobilizate pentru a distribui apă cu cisterne. Irina, o mamă din Bălți, a povestit despre dificultățile cu care s-a confruntat pentru a asigura apa necesară familiei sale. Școlile au trecut la învățământul online, iar rafturile magazinelor care comercializau apă îmbuteliată s-au golit rapid.
Războiul informațional și impactul pe termen lung
În paralel cu criza ecologică, a avut loc un război informațional între taberele pro-europene și pro-ruse, generând interpretări contradictorii ale dezastrului. Gheorghe Hajder, ministrul Mediului din Moldova, s-a adresat populației prin videoclipuri, iar reacțiile au fost diverse. Propagandiștii pro-ruși au susținut că scurgerea ar fi fost cauzată de un accident rutier. Ilie Cojocari, cel care a semnalat primul poluarea, a fost nevoit să șteargă unele filmări din cauza atacurilor primite.
Larisa Novac, deputată în Parlamentul de la Chișinău, a descris dezastrul ca fiind „un atac împotriva securității Moldovei”. Ecologiștii au avertizat că întregul lanț trofic este amenințat. Guvernul moldovean evaluează impactul pe termen lung al poluării.
Pe 25 martie, ministrul Mediului a vizitat hidrocentrala Novodnistrovsk, menționând că nu mai sunt observate pete de petrol la sursă, dar monitorizarea situației continuă.
