Companiile românești care utilizează inteligența artificială au mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a se conforma noilor reguli europene. Actul european privind inteligența artificială, cunoscut sub numele de AI Act, devine pe deplin aplicabil din august 2026, ceea ce impune noi cerințe de transparență și responsabilitate pentru firmele din țara noastră. Avocatul specializat în tehnologie, Marius Stanciu, atrage atenția că orice companie care folosește inteligență artificială, indiferent de mărime sau domeniu, este vizată de aceste reglementări.
Ce prevede AI Act și ce înseamnă pentru firme
AI Act, oficial Regulamentul (UE) 2024/1689, are ca scop stabilirea unor reguli armonizate pentru inteligența artificială în Uniunea Europeană. Intrând în vigoare la 1 august 2024, acesta se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita legi de transpunere. Firmele din afara UE sunt, de asemenea, vizate dacă sistemele lor de inteligență artificială afectează persoane din UE.
Regulamentul clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de nivelul de risc. Sistemele cu risc inacceptabil sunt interzise, cele cu risc ridicat sunt supuse unor obligații stricte, iar cele cu risc limitat sau minim au cerințe mai reduse. Legea se aplică nu doar companiilor care dezvoltă inteligență artificială, ci și celor care o folosesc în activitatea de zi cu zi, inclusiv în recrutare, evaluarea angajaților, relația cu clienții sau creditare.
Obligații concrete și amenzi usturătoare
Din august 2026, firmele trebuie să se asigure că utilizarea inteligenței artificiale în procese sensibile nu este tratată ca un simplu instrument de eficientizare fără consecințe juridice. Conform regulamentului, companiile trebuie să știe ce folosesc, cum folosesc și cine răspunde în cazul unor probleme. Transparența devine esențială, persoanele afectate fiind informate că interacționează cu un sistem AI.
Nerespectarea acestor prevederi poate atrage amenzi semnificative. Pentru folosirea unor practici interzise, amenzile pot ajunge până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Alte încălcări pot fi sancționate cu până la 15 milioane de euro sau 3%, în timp ce furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare poate fi sancționată cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%.
România și pregătirea pentru aplicarea AI Act
Deși AI Act se aplică direct, România a înregistrat o întârziere în desemnarea autorităților naționale competente. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost desemnată autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) au atribuții în domeniul financiar, iar Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) va avea rol în domenii sensibile.
Pentru a se pregăti pentru noile reglementări, companiile trebuie să inventarieze sistemele de inteligență artificială utilizate, să le clasifice în funcție de risc și să-și pregătească angajații prin training documentat. Potrivit lui Marius Stanciu, dacă firmele nu pot demonstra că au făcut acest lucru, riscă să fie găsite în culpă.
Guvernul a stabilit ca termen-limită data de 2 august 2025 pentru desemnarea autorităților naționale competente, dar acest termen a fost depășit.
