Creșterea prețului aurului și argintului afectează piața bijuteriilor din România
Scumpirea metalelor prețioase pe plan internațional ridică prețurile bijuteriilor în România, generând modificări în oferta de produse și reducerea vânzărilor. Comercianții trag un semnal de alarmă cu privire la licențele legale din domeniul „aurului vechi”, care pot conduce la concurență neloială și pierderi pentru bugetul statului.
Prețurile bijuteriilor înregistrează o creștere în primele luni ale anului 2026, ca urmare a dinamicii fără precedent de pe piețele internaționale. Majorările semnificative ale prețurilor la aur și argint au forțat producătorii și comercianții să își adapteze prețurile. În luna ianuarie 2026, prețul aurului a crescut cu peste 17%. Anul 2025 a fost unul istoric, cu o apreciere de 64,58% pentru aur. Argintul a înregistrat o creștere de 147,95%.
Mihai Trif, președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii (CPCB), a explicat că „bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică și emoțională, are la bază o materie primă tranzacționată la bursă, iar prețul de vânzare este direct corelat cu aceste cotații și cu costurile de producție aferente”. O parte dintre comercianți au ales să suporte o parte din costuri ajustându-și marjele proprii, menținând astfel produsele accesibile și fidelizând clienții.
Ajustări în design și diversificarea aliajelor
Creșterea prețurilor aurului și argintului are impact asupra volumului vânzărilor de bijuterii în România. Producătorii sunt nevoiți să optimizeze designul produselor, realizând bijuterii cu o greutate mai mică. Această strategie include utilizarea de tehnologii care mențin volumul vizual și estetica, dar reduc consumul de metal prețios. „Este o soluție care permite menținerea standardelor de 14K sau 18K la un preț sustenabil”, a precizat Mihai Trif.
Pe piață se observă și o tendință de diversificare a aliajelor. Există o deschidere tot mai mare către variante mai accesibile, cum ar fi aurul de 9K, atât din partea operatorilor, cât și a clienților. Sectorul bijuteriilor, fiind unul de nișă, resimte adesea primele efectele perioadelor de incertitudine geopolitică sau economică.
Probleme legislative și perspective pentru viitor
Președintele CPCB a menționat un dezechilibru fiscal, magazinele de bijuterii și casele de amanet achiziționând bijuterii de la persoane fizice. Aceste bijuterii pot servi uneori drept acoperire contabilă pentru produse noi, provenite din traficul ilicit. Un alt mecanism este reprezentat de avantajul incorect la raft. Un producător plătește TVA la prețul întreg de vânzare, în timp ce un operator care utilizează regimul „second hand” plătește TVA doar la marja de profit.
În ceea ce privește perspectivele pentru acest an, evoluția pieței va depinde de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase. Mihai Trif a avertizat că, dacă evoluția metalelor prețioase va urma panta ascendentă agresivă din 2025, se așteaptă o prelungire a perioadei dificile. „La nivelul prezent de taxare și impozitare și în condițiile actuale de volatilitate, industria nu mai poate suporta dezechilibrele create prin eludarea sistemului”. Dacă industria nu găsește soluții, se va confrunta cu riscul creșterii activităților ilegale.
