O bacterie din retină, legată de boala Alzheimer și declinul cognitiv
Prezența bacteriei Chlamydia pneumoniae în retină ar putea fi un indicator al declinului cognitiv și al bolii Alzheimer, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii de la Cedars-Sinai Medical Center din Statele Unite. Această descoperire sugerează că modificările observabile la nivelul ochiului ar putea reflecta procesele patologice din creier, având implicații semnificative pentru diagnosticarea și înțelegerea acestui tip de demență.
Studiul a investigat legătura dintre prezența bacteriei în retină și sănătatea cerebrală, având ca subiecte 104 persoane, dintre care unele aveau deja diagnostice de boală Alzheimer, altele prezentau doar un deficit cognitiv ușor, iar restul nu aveau probleme cognitive cunoscute. Rezultatele au arătat o corelație semnificativă între nivelul bacteriei din țesuturile oculare și diagnosticul de Alzheimer, sugerând că un nivel mare al acesteia se asociază cu un declin cognitiv mai sever.
Inflamația, o componentă cheie în evoluția bolii
Cercetătorii au observat că persoanele purtătoare ale unor variante genetice specifice, asociate cu un risc crescut de Alzheimer – gena APOE – au avut și niveluri mai ridicate ale Chlamydia pneumoniae. “Aceasta sugerează o interacțiune complexă între genetică și infecții”, a declarat unul dintre autorii studiului. Diferențele dintre subiecții fără tulburări cognitive și cei cu deficit cognitiv ușor au fost însă mai puțin clare.
Experimentele pe neuroni cultivați și modele animale au relevat că infecția cu această bacterie a condus la inflamație accentuată, declin cognitiv crescut, și, în final, moartea celulelor nervoase. Prezența bacteriei a fost corelată cu o acumulare mai mare de proteină beta-amiloid, un marker cunoscut al bolii Alzheimer.
Oportunități de diagnosticare neinvazivă
Rezultatele acestui studiu nu dovedesc o relație cauzală directă, dar evidențiază o legătură puternică între infecțiile bacteriene, inflamații și procesele neurodegenerative. “Chlamydia pneumoniae ar putea acționa ca un factor care amplifică procesele deja existente, mai degrabă decât să fie un declanșator singular al bolii”, explică echipa de cercetare.
O descoperire interesantă este aceea că retina ar putea reflecta durabil modificările patologice cerebrale. “Aceasta susține ideea că investigațiile oculare ar putea fi folosite ca metode neinvazive pentru evaluarea riscurilor de Alzheimer”, adaugă autorii. Totuși, această aplicabilitate clinică încă necesită confirmare prin studii viitoare.
Perspective și provocări în cercetare
Cercetările în domeniul bolii Alzheimer continuă să crească, cu scopul de a înțelege mai bine complexitatea acestei afecțiuni devastatoare. Studiile recente, cum ar fi cel realizat de echipa de la Cedars-Sinai, deschid uși noi pentru identificarea unor biomarkeri care să ajute la diagnosticare și, eventual, la tratamente mai eficiente.
“Alzheimer este o boală multifactorială, iar rezultatele noastre sugerează că interacțiunea dintre infecții și predispoziția genetică poate fi un aspect esențial în continuarea cercetărilor”, concluzionează cercetătorii. Aceste descoperiri nu doar că oferă speranță, dar subliniază și nevoia urgentă de a aduna mai multe date pentru a contura un viitor în care boala să poată fi diagnosticată și tratată eficient.
