O bacterie intestinală, suspectată de accelerarea pierderii memoriei
Un studiu recent, realizat pe șoareci, aduce o perspectivă nouă asupra mecanismelor care contribuie la declinul cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă. Cercetătorii au descoperit o legătură între o specie specifică de bacterie intestinală și pierderea memoriei. Rezultatele sugerează că modificarea microbiomului, ansamblul de microorganisme care trăiesc în intestin, ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru tratarea problemelor de memorie.
Legătura dintre intestin și creier
Echipa de cercetare a investigat așa-numita „axă intestin-creier”, un sistem complex de comunicare bidirecțională. Acesta implică nervi, hormoni și semnale chimice produse de microbiom. Studiul a identificat o specie bacteriană, Parabacteroides goldsteinii, care pare să interfereze cu semnalele transmise prin nervii senzoriali ce conectează intestinul cu creierul. Potrivit cercetătorilor, acest mecanism ar putea explica, cel puțin parțial, de ce memoria și capacitatea de învățare scad odata cu înaintarea în vârstă.
Pentru a investiga rolul bacteriilor intestinale în procesul de îmbătrânire, oamenii de știință au efectuat un experiment interesant. Șoareci tineri au fost plasați în aceeași cușcă cu șoareci bătrâni. După doar o lună, șoarecii tineri au început să prezinte performanțe similare cu cele ale șoarecilor vârstnici în testele de memorie. Cercetătorii au constatat că microbiomul intestinal al șoarecilor tineri devenise foarte asemănător cu cel al animalelor vârstnice.
Experimente care confirmă rezultatele
Pentru testarea rolului bacteriei Parabacteroides goldsteinii, cercetătorii au colonizat intestinul unor șoareci tineri cu această specie microbiană. Rezultatul a fost previzibil: animalele au început să prezinte dificultăți în testele de memorie, asemănătoare celor observate la șoarecii vârstnici. Experimentele suplimentare au arătat și reversul situației. Când șoarecii bătrâni au primit antibiotice sau terapii cu bacteriofagi, performanțele lor în testele de memorie s-au îmbunătățit.
Studiul sugerează că, dacă rezultatele vor fi confirmate și la oameni, tratamentele care vizează microbiomul intestinal ar putea deveni o nouă abordare terapeutică pentru încetinirea sau chiar inversarea declinului cognitiv. Astfel de terapii ar putea include probiotice specifice, dietă adaptată microbiomului, bacteriofagi sau transplant de microbiotă intestinală.
Declinul cognitiv este influențat de mulți factori, iar rezultatele studiului sugerează că microbiomul intestinal ar putea fi o piesă importantă din acest puzzle. Conform unui raport recent, numărul persoanelor afectate de Alzheimer ar putea ajunge la 153 de milioane la nivel mondial până în 2050.
