Marți, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se reunește pentru a stabili nivelul dobânzii-cheie. Analiștii economici anticipează în unanimitate menținerea acesteia la nivelul actual de 6,5%, indicând o abordare prudentă din partea băncii centrale.
Experții sunt de părere că este puțin probabil ca BNR să ofere indicii suplimentare cu privire la viitorul politicii monetare, cu excepția eventualei revizuiri, în sens ascendent, a prognozei privind inflația. Publicarea raportului privind inflația, programată pentru 15 mai, va aduce, probabil, o doză semnificativă de incertitudine. Totodată, se așteaptă o retorică mai fermă din partea guvernatorului în cadrul conferinței de presă aferente acestui raport.
De ce se așteaptă menținerea dobânzii
Economiștii de la Banca Comercială Română (BCR) consideră că majorarea dobânzii-cheie este puțin probabilă, chiar dacă unele presiuni asupra cursului valutar ar putea determina o gestionare mai strictă a lichidității. Aceștia anticipează o eventuală reducere a ratei dobânzii nu mai devreme de ultima ședință a anului, din noiembrie. O decizie în acest sens ar putea depinde de evaluarea șocului energetic și a măsurilor guvernamentale de compensare, precum și de mișcările Băncii Centrale Europene.
Florian Libocor, economistul șef al Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD), este de părere că o scădere a dobânzii-cheie în acest an este improbabilă. Acesta argumentează că, deși o astfel de măsură ar putea stimula consumul, ar putea genera ieșiri de capital și ar avea un impact redus asupra prețurilor.
BCR anticipează că inflația anuală va încheia anul 2026 la 5,1%, după ce vor fi incluse efectele prețului petrolului în scenariul de referință. Creșterea prețurilor la combustibili cu 10% adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația totală. Dacă prețurile petrolului se vor menține la nivelurile actuale, inflația ar putea depăși estimările din acest an, punând sub semnul întrebării revenirea la ținta BNR în 2027.
Impactul unei posibile scăderi a dobânzii
O reducere a dobânzii-cheie de către BNR ar avea multiple efecte asupra economiei. Creditele s-ar ieftini, stimulând împrumuturile atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Consumul ar crește, dar ar putea duce și la deprecierea leului, din cauza ieșirii de capital. Investițiile s-ar accelera, iar inflația ar putea crește, generând o creștere economică pe termen scurt, dar cu riscul supraîncălzirii.
Deciziile BNR de scădere a dobânzii se iau atunci când inflația este sub control și economia are nevoie de stimul.
Consecințele unei creșteri a dobânzii
O creștere a dobânzii-cheie ar avea efecte opuse. Creditele s-ar scumpi, ceea ce ar reduce împrumuturile și consumul. Leul s-ar aprecia, atrăgând capital străin, iar importurile s-ar ieftini, contribuind la scăderea inflației. Piața imobiliară ar încetini, iar economia ar putea încetini, cu efecte asupra investițiilor. Principalul scop al acestei măsuri este scăderea inflației, chiar cu prețul unei creșteri economice mai lente.
Conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă un risc pentru estimările de creștere economică de +0,3% pentru anul 2026.
