BNR: Rata dobânzii, pe loc, dar inflația rămâne o preocupare
În contextul european, atenția se îndreaptă către stabilitatea ratelor de dobândă în Europa Centrală și de Est, pe fondul presiunilor inflaționiste. Banca Națională a României (BNR) pare să adopte o abordare precaută, fără a anticipa modificări majore ale politicii monetare în viitorul apropiat. Analizele indică o posibilă menținere a ratei actuale de 6,5%, cel puțin până la finalul anului 2026.
Perspectivele BNR și ale inflației
În ședința de politică monetară din 7 aprilie, se așteaptă ca BNR să indice o revizuire ascendentă a prognozei inflației. Cu toate acestea, comunicatul de presă ar putea oferi puține detalii suplimentare despre direcția politicii monetare viitoare. Experții anticipează că Raportul privind inflația din luna mai va prezenta o perspectivă marcată de incertitudine și o posibilă retorică de înăsprire monetară.
Erste Bank consideră că majorările de dobândă sunt improbabile, deși o gestionare mai strictă a lichidităților ar putea fi necesară în cazul presiunilor de depreciere a cursului de schimb. Rata efectivă se situează în prezent la nivelul facilității de depozit de 5,50%. Având în vedere evoluția inflației pe termen scurt, se estimează că BNR va lua în considerare reduceri de dobândă cel mai devreme în noiembrie 2026, odată cu o prognoză actualizată.
Factori care influențează deciziile băncii centrale
BNR va analiza impactul șocului energetic și eficacitatea măsurilor de compensare guvernamentale. De asemenea, banca centrală va monitoriza mișcările Băncii Centrale Europene (BCE), piața anticipând două majorări de dobândă până în septembrie. Se estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,1% la sfârșitul anului 2026, comparativ cu prognoza anterioară de 4,6%. Această revizuire în creștere reflectă impactul prețurilor ridicate la petrol.
Guvernul a instituit măsuri pentru atenuarea efectelor creșterii prețurilor la combustibili pentru gospodării. Prețurile la pompă au crescut cu aproximativ 11% în martie față de februarie. Plafonul prețurilor la gaze naturale pentru gospodării a fost prelungit până în 2027, iar plafonul majorărilor de preț pentru produsele alimentare de bază a fost amânat cu trei luni. Aceste măsuri ar putea tempera presiunile inflaționiste pe termen scurt.
Condiții economice și implicații pentru politica monetară
Creșterea economică sub potențial și probabilitatea unei recesiuni susțin posibilitatea reducerilor de dobândă în 2026. Indicatorii de încredere pentru primul trimestru al anului 2026 sugerează o posibilă a treia contracție trimestrială consecutivă. Conflictul din Orientul Mijlociu prezintă riscuri suplimentare pentru estimările de creștere economică.
Încrederea consumatorilor la niveluri scăzute, condițiile de pe piața muncii în declin și creșterea negativă a salariilor reale sunt factori care susțin o abordare moderată. Impulsul fiscal negativ, cu efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea facilita relaxarea politicii monetare. Cu toate acestea, implementarea consolidării fiscale depinde de stabilitatea politică.
Rata dobânzii de politică monetară se menține la 6,5% din august 2024.
