Eurodeputații blochează negocierile pentru bugetul UE, punând în pericol fondurile pentru fermieri și regiuni
Parlamentul European a decis să amâne începerea discuțiilor tehnice privind noul buget multianual al Uniunii Europene, refuzând să avanseze până când guvernele naționale nu vor stabili valoarea totală a fondurilor disponibile pentru perioada 2028–2034. Miza este uriașă, deoarece întârzierea ar putea afecta plăți de miliarde de euro destinate fermierilor, regiunilor mai puțin dezvoltate și programelor strategice ale UE, chiar de la debutul noului exercițiu bugetar din 2028.
Strategia parlamentului european
Strategia aleasă de Parlament riscă să încurce calendarul negociat de Consiliul Uniunii Europene, existând posibilitatea ca discuțiile decisive să fie amânate până în 2027, într-un context politic sensibil, marcat de alegerile prezidențiale din Franța. Criticii avertizează că această strategie, detaliată într-un document intern, ar putea conduce la un acord grăbit, obținut în ultimul moment posibil. Un compromis în grabă ar putea întârzia fondurile europene, conform a doi diplomați europeni.
Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului, și-a exprimat fermitatea poziției legislative. „Nu vom începe trilogurile cu Consiliul privind legislația sectorială înainte de a avea un acord asupra bugetului și certitudine privind sumele”, a menționat acesta.
Negocieri bugetare complicate
Bugetul UE, cunoscut oficial drept Cadrul Financiar Multianual (MFF), este un dosar politic sensibil la Bruxelles. O dată la șapte ani, guvernele europene decid să contribuie cu puțin peste 1% din venitul lor național brut la bugetul comun, administrat ulterior de Comisia Europeană. Fondurile sunt utilizate pentru domenii variate, de la subvenții agricole până la apărare și achiziții strategice.
Propunerea Comisiei pentru perioada 2028–2034 include finanțări fără precedent pentru apărare și tehnologii strategice, cu scopul de a permite UE să concureze mai eficient cu Statele Unite și China. Parlamentul a criticat planul Comisiei, argumentând că acesta comasează mai multe programe și reduce finanțarea agriculturii. Siegfried Mureșan și Carla Tavares, reprezentantă a grupului Socialiștilor și Democraților, încearcă să intensifice influența Parlamentului în negocierile cu capitalele europene.
În rundele anterioare de negocieri, statele membre au lăsat pentru final cea mai dificilă temă: repartizarea sumelor pe fiecare capitol bugetar. Parlamentul dorește acum să inverseze strategia, cu scopul de a evita concesiile timpurii. Potrivit unui document intern care urmează să fie votat în plen, eurodeputații sunt pregătiți să solicite o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această strategie să schimbe poziția unor state precum Germania și Țările de Jos, care doresc diminuarea contribuțiilor și cheltuielilor europene. „Dacă statele membre așteaptă ca Uniunea să facă mai mult pentru protejarea ordinii, securitate energetică și securitate alimentară, atunci Uniunea are nevoie de resurse adecvate”, a declarat Mureșan.
Termene limită și potențiale întârzieri
Negocierile bugetare necesită un echilibru delicat, mai ales în condițiile în care noul buget alocă zeci de miliarde de euro către priorități noi. În mod normal, Parlamentul și Consiliul negociază din timp detaliile politicilor sectoriale: agricultură, dezvoltare regională sau alte programe, discuțiile despre bani fiind separate.
Formal, Parlamentul nu decide dimensiunea bugetului, aceasta fiind stabilită de liderii statelor membre și tratată de obicei la final, deoarece este tema cea mai sensibilă. Forțele pro-europene urmăresc ca un acord asupra dimensiunii bugetului să fie obținut înainte de alegerile prezidențiale din Franța, programate în primăvara lui 2027, pe fondul temerilor că ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreapta. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, vizează un acord până în decembrie 2026, însă oficialii europeni admit în privat că martie 2027 este un termen mai realist pentru încheierea negocierilor.
