Criza carnetelor de muncă: Zeci de mii de români, în pragul pensionării, riscă să aibă probleme Un blocaj major afectează sistemul de pensii din România, punând în pericol zeci de mii de români aflați în pragul pensionării

Criza carnetelor de muncă: Zeci de mii de români, în pragul pensionării, riscă să aibă probleme

Un blocaj major afectează sistemul de pensii din România, punând în pericol zeci de mii de români aflați în pragul pensionării. Principala problemă o reprezintă lipsa documentelor care să ateste vechimea în muncă, mai exact, lipsa carnetului de muncă, document esențial pentru calcularea pensiei. Sistemul de digitalizare, deși a adus avantaje, a creat și dificultăți, mai ales pentru cei care au lucrat înainte de anul 2001.

Pierderea carnetului de muncă, o problemă majoră

Digitalizarea sistemului de pensii a adus cu sine o serie de provocări pentru mulți români. Lipsa carnetului de muncă se dovedește a fi un obstacol major în calea obținerii pensiei. Pe măsură ce se apropie momentul pensionării, unii români descoperă cu surprindere că nu pot accesa drepturile de pensie din cauza lipsei acestui document. Fără carnetul de muncă, dosarele de pensionare nu pot fi depuse sau pot suferi întârzieri, afectând drepturile financiare ale solicitanților. Mulți se confruntă cu dificultăți în a-și dovedi vechimea în muncă, mai ales pentru perioadele anterioare digitalizării.

Problema este cu atât mai gravă cu cât, în trecut, nu toate documentele au fost scanate și arhivate complet de către Casa Națională de Pensii Publice. Pentru cei care și-au pierdut carnetele de muncă, sau ale căror documente nu au fost ridicate de la foștii angajatori sau de la inspectoratele teritoriale de muncă, riscul este unul major. Aceștia riscă să primească o pensie mai mică decât cea cuvenită sau să nu poată accesa dreptul la pensie.

Carnete de muncă neluate încă de la ITM-uri

Datele disponibile la nivel național indică o situație îngrijorătoare, cu zeci de mii de carnete de muncă încă depozitate în inspectoratele teritoriale de muncă. Aceste documente nu au fost ridicate nici după introducerea registrului electronic REVISAL. Printre cele mai afectate zone se numără ITM București, unde peste 30.000 de carnete nu au fost încă preluate, dar și ITM Bacău, cu peste 14.000 de documente rămase în arhivă. Situații similare se înregistrează și în ITM Argeș, cu peste 13.000 de carnete neridicate, ITM Caraș-Severin, cu aproape 8.000, și ITM Ilfov, unde peste 5.000 de documente așteaptă titularii.

Autoritățile subliniază că responsabilitatea ridicării carnetului de muncă revine exclusiv titularului sau persoanelor împuternicite legal. Fără acest demers, procesul de pensionare poate deveni dificil sau chiar imposibil. În lipsa carnetului de muncă, singura soluție este reconstituirea vechimii în instanță, un proces complicat și de durată. Conform Codului muncii, „Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă.”

Casa Națională de Pensii Publice a anunțat recent că va intensifica eforturile de informare a publicului cu privire la importanța ridicării carnetelor de muncă și a prezentării lor la dosarul de pensionare.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu