Confruntarea din Politica Românească: Guvernul și Curtea Constituțională pe Terenul Pensiilor Speciale
Premierul Ilie Bolojan a trimis vineri o scrisoare Curții Constituționale (CCR) în care avertizează despre posibilele consecințe financiare ale întârzierii în luarea unei decizii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Bolojan subliniază că această amânare ar putea costa România aproximativ 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform informațiilor primite de la oficialii Comisiei Europene.
Scrisoarea premierului a fost însoțită de un context tensionat, după ce CCR a amânat deciziile referitoare la legea propusă de guvern de peste patru luni. Inițial, Curtea a respins legea subliniind că executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), o abordare considerată fără precedent. De asemenea, după reaprobarea proiectului cu implicarea CSM, același grup de judecători propus de PSD a continuat să blocheze verdictul final.
Reacția autorităților: Accuzații și Defensivă
În urma scrisorii adresate CCR, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat pentru G4Media că premierul nu a exercitat presiuni asupra Curții sau nu a solicitat un verdict specific. “Premierul a prezentat o situație de fapt, considerând că o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie,” a afirmat Dogioiu. Aceasta a contestat și expertiza trimisă de Lia Savonea, șefa CCR, descriind-o ca fiind “extrem de discutabilă sub aspectul acurateții”.
În replică, Lia Savonea a criticat acțiunile premierului ca fiind o “ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Această poziție a fost accentuată de temerile că politica ar putea influența independența justiției, un principiu fundamental pentru democrație.
Consecințele Posibile pentru România
Scrisoarea lui Bolojan a generat îngrijorări cu privire la respectarea angajamentelor asumate de România față de Uniunea Europeană. În întâlnirile cu oficialii Comisiei Europene, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat că lipsa progreselor în reforma pensiilor speciale ar putea conduce la pierderea fondurilor esențiale pentru redresarea economică. Aceasta subliniază stresul timpului și al responsabilităților de la vârful guvernului românesc.
Proiectul adoptat de Bolojan propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani, alături de reducerea pensiilor până la 70% din salariul net. Această reformă a fost intens contestată, fiind coborâtă de la agenda publică în ultimele luni din cauza tensiunilor dintre puterile statului.
Întrebările privind viitorul acestei inițiative rămân în continuare deschise, dar CCR a programat următoarea ședință pe 11 februarie, iar decizia ar putea avea implicații majore pentru viitorul politic și economic al României. Într-un moment în care țara caută să îndeplinească criteriile asumate în fața partenerilor europeni, tensiunile dintre executiv și puterea judecătorească ridică un semn de întrebare asupra stabilității acestei reforme.
Tensiunile din jurul acestei probleme reflectă nu doar o dispută juridică, ci o luptă mai amplă pentru control și influență în administrarea justiției românești.
