Bruxelles neagă vehement acuzațiile SUA de interferență în alegerile din România
Comisia Europeană a respins categoric acuzațiile din partea Statelor Unite conform cărora ar fi influențat alegerile din România prin presiuni asupra platformelor de socializare. Această reacție vine ca răspuns la un raport al Congresului american, care afirmă că Executivul european ar fi intervenit în scrutinurile naționale din statele membre, adoptând o atitudine asertivă față de reglementările online.
Acuzațiile aferente au fost formulate într-un document de 160 de pagini, inițiat de Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților a SUA, care denunță o presupusă campanie de “cenzură” orchestrată de Bruxelles pe parcursul a zece ani. „Aceste afirmații sunt absurde și complet nefondate,” a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, considerând că aceste acuzații nu reflectă realitatea situației.
Polemica privind reglementările europene
Raportul american sugerează că Uniunea Europeană ar fi încercat să controleze „ceea ce se afirmă online” prin presiuni asupra marilor platforme sociale, acuzând Bruxellesul de ingerințe electorale repetate. În viziunea autorilor raportului, reglementările europene ar fi o formă de cenzură, având ca țintă, inclusiv, criticile la adresa vaccinurilor contra COVID-19.
Cei care elaborează acest raport, printre care se numără membri ai partidelor ce se situează pe linia de dreapta, metamorfozează inițiativele europene într-un arsenal de restricții asupra libertății de exprimare. Regnier a subliniat că „libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, adăugând că problemele legate de algoritmi și influențele pe care le au asupra alegătorilor sunt o realitate cu care UE trebuie să se confrunte.
Reacția din mediul politic și social
Acuzațiile au generat o reacție diversificată în rândul politicienilor din România și din alte state europene, unii susținând că este necesară o mai mare transparență în reglementările online. De exemplu, unul dintre reprezentanții unei formațiuni politice din România a declarat: „Este important să ne protejăm democrația de orice formă de intervenție externă, dar trebuie să ne asigurăm că nu sacrificăm libertatea de exprimare în acest proces”.
Controversa nu pare să se limiteze doar la domeniul politic, ci se extinde și în cel social, unde cetățenii sunt din ce în ce mai atenți la manipulările informației și la influențele externe. O parte din opinia publică se întreabă cât de multă libertate de exprimare este cu adevărat garantată, având în vedere reglementările strice pe care Uniunea Europeană le aplică platformelor online.
Pe de altă parte, lideri de opinie și analiști din mediul digital subliniază că reglementările europene sunt printre cele mai riguroase din lume. Acestea sunt menite să protejeze utilizatorii de dezinformare și alte forme de manipulare, provocând nemulțumirea unor actori importanți din industria tech, care, de-a lungul timpului, au contestat aceste măsuri.
Înfruntarea dintre Bruxelles și Washington pe tema libertății de exprimare și a reglementărilor online este departe de a se fi încheiat. De la acuzațiile de interferență electorală la criticile asupra cursului reglementărilor, poate că discuția abia începe. Să vedem cum se va desfășura acest dialog pe fondul unei atmosfere internaționale tot mai tensionate.
