C. Chiriac, despre dosarul de la Huși: „nu am ce să-mi reproșez” – noi detalii

Procuroarea CRISTINA CHIRIAC respinge acuzațiile privind blocarea dosarului fostului episcop de Huși, CORNELIU ONILĂ

Procurorul CRISTINA CHIRIAC, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general al României, a respins marți, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, acuzațiile că a blocat dosarul fostului episcop de Huși și a ignorat probe care puteau dovedi abuzurile sexuale ale lui CORNELIU ONILĂ. CHIRIAC a fost audiată din nou după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ candidatura sa.

Reacția procurorului în fața acuzațiilor

„Procurorul nu poate acționa în baza percepțiilor sau a presiunilor publice”, a afirmat CHIRIAC, subliniind că deciziile sale s-au bazat exclusiv pe probele existente. CHIRIAC a fost audiată după ce CSM a avizat negativ candidatura sa. Dosarul ONILĂ a fost unul dintre motivele invocate de CSM. În timpul audierilor de la CSM, ea a declarat că nu are ce să-și reproșeze privind modul cum a acționat. Procurorii din CSM au motivat avizul negativ prin faptul că CHIRIAC nu a oferit explicații suficiente în legătură cu acuzațiile că a ținut la sertar probe care dovedeau abuzurile sexuale ale fostului episcop al Hușilor.

Ancheta care a dus la condamnarea fostului episcop al Hușilor a fost redeschisă în 2019, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor, iar ONILĂ a fost condamnat la 8 ani de închisoare. CHIRIAC a menționat că, chiar și în situația în care o cauză este soluționată definitiv, există limite legale și profesionale care nu permit expunerea detaliată a probelor sau a raționamentului care stă la baza adoptării soluțiilor.

Clarificări privind probele și deciziile luate

CHIRIAC a subliniat că „Toate deciziile adoptate în cauza respectivă au fost luate în strictă conformitate cu legea și exclusiv în baza probatorului administrat în cauză”. Ea a explicat că activitatea de urmărire penală presupune o evaluare riguroasă, iar diferența dintre percepția publică și realitatea probatorie este frecventă. CHIRIAC a mai precizat că după criticile CSM a înțeles necesitatea unei comunicări mai clare pentru a preveni interpretări eronate. „Aceasta nu schimbă în niciun fel corectitudinea și legalitatea deciziilor adoptate.”

Înregistrările, un aspect central în apărarea procurorului

Procuroarea a negat că înregistrările cu care a intrat în contact în timpul instrumentării dosarului de șantaj ar fi ilustrat abuzuri sexuale cu minori. Ea a susținut că ele nu au constituit probe în dosarul de condamnare a lui ONILĂ pentru infracțiuni sexuale, ci doar în cel în care fostul episcop a avut calitatea de persoană vătămată în dosarul de șantaj.

„Ceea ce este esențial este că respectivele înregistrări care au constituit probe în dosarul privind infracțiunea de șantaj nu reprezentau acte de agresiune sexuală și în niciun caz nu reprezentau acte de agresiune sexuală cu persoane minori”, a afirmat CHIRIAC. Ea a adăugat că percepția publică cu privire la faptul că ar fi ascuns acele probe „nu se bazează pe fapte reale”. CHIRIAC a încheiat declarând că „Întotdeauna mi-am exercitat atribuțiile cu profesionalism, cu imparțialitate și în limitele legii, indiferent de calitatea persoanei cercetate.”

CRISTINA CHIRIAC, MARINELA MINCĂ, propusă adjunctă a șefului DNA, și GILL-JULIEN GRIGORE-IACOBICI, propunerea de adjunct al șefului DIICOT, au susținut un nou interviu în fața comisiei Ministerului Justiției. După reaudiere, ministrul Justiției va decide dacă va renunța la aceste candidaturi sau dacă va merge mai departe cu propunerile la președintele Nicușor Dan.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu