Curtea de Apel București a decis începerea procesului pe fond în dosarul Călin Georgescu Curtea de Apel București a stabilit, pe 2 aprilie 2026, că procesul în dosarul în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți membri ai unei grupări paramilitare poate începe

Curtea de Apel București a decis începerea procesului pe fond în dosarul Călin Georgescu

Curtea de Apel București a stabilit, pe 2 aprilie 2026, că procesul în dosarul în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți membri ai unei grupări paramilitare poate începe. Aceștia sunt acuzați de infracțiuni grave, inclusiv tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Decizia vine după ce instanța a eliminat o parte din probele prezentate în rechizitoriu.

Acuzații de informații false și tentativă de destabilizare

În acest dosar, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat de comunicare de informații false. Procurorii au menționat declarațiile acestuia din 7 decembrie 2024, când a afirmat că România ar urma să intre în război cu Rusia și că tinerii români vor fi trimiși să lupte în Ucraina.

Horațiu Potra și alți aproximativ 20 de membri ai unei grupări paramilitare din Sibiu sunt acuzați că au încercat să creeze haos în timpul protestului suveraniștilor din 8 decembrie 2024. Această dată ar fi trebuit să fie ziua în care se desfășura turul doi al alegerilor prezidențiale, anulate anterior de Curtea Constituțională a României.

Planul grupării: arme, materiale pirotehnice și deplasare organizată

Potrivit rechizitoriului, gruparea coordonată de Horațiu Potra s-a deplasat organizat spre București, având asupra sa un arsenal periculos. Procurorii au menționat existența în autoturisme a unor obiecte periculoase precum cuțite, bastoane telescopice, spray-uri cu piper și materiale pirotehnice.

Anchetatorii susțin că aceste materiale urmau să fie folosite pentru a genera panică și reacții violente în rândul protestatarilor și al forțelor de ordine. Scopul era de a destabiliza ordinea publică.

Eliminarea probelor și efectele asupra procesului

În etapa de cameră preliminară, instanța a decis eliminarea a 17 declarații date de membri ai grupării. Judecătorul a reținut că aceștia au fost audiați inițial ca martori, deși aveau deja calitatea de suspecți, fără a beneficia de asistență juridică adecvată.

Instanța a concluzionat că aceste declarații nu pot fi folosite împotriva inculpaților și a dispus eliminarea lor din materialul probator. Procurorii au menționat că restul probelor sunt suficiente pentru continuarea procesului. Judecătorul a subliniat că eliminarea unor probe nu echivalează cu anularea rechizitoriului. Dosarul complet, inclusiv probele excluse, va fi analizat de instanța superioară în cadrul contestației.

Contestația împotriva deciziei de începere a judecății urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Până atunci, dosarul intră în faza de judecată pe fond.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu