De la Roma la București, războiul din Iran a scumpit carburanții și a scos la iveală dependența Europei de resursele externe
Bucureștiul, ca multe alte capitale europene, resimte puternic efectele conflictului din Iran. Atacurile cu rachete asupra infrastructurii energetice și blocarea strâmtorii Ormuz au declanșat o criză energetică cu efecte în lanț. Prețurile la benzină și motorină au explodat, readucând în prim-plan o întrebare incomodă: cât de vulnerabilă este Europa în fața combustibililor pe care nu îi controlează?
Acest scenariu, anticipat de experți de ani de zile, a lovit continentul european, inclusiv România. Tranziția energetică, un punct forte al Uniunii Europene, a fost pusă la încercare de realitatea crudă a dependenței de importuri.
În România, motorina și benzina s-au scumpit simțitor. Guvernul a reacționat cu măsuri menite să tempereze creșterea prețurilor. Printre primele state membre UE care au intervenit pe piață, conform unei analize PwC, s-au numărat Italia, Portugalia, Slovenia, Ungaria și Spania. Bucureștiul a adoptat un pachet de măsuri abia în aprilie. Impactul crizei iraniene se resimțea deja puternic pe piața de carburanți, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz. Prețul barilului de țiței a crescut de la circa 70 de dolari, cât era înainte de criză, la aproximativ 110 dolari.
Prețurile la pompă: România, la mijlocul clasamentului european
În România, prețurile la carburanți au crescut considerabil. Înainte de criza din Iran, benzina costa 7,96 lei pe litru (1,59 euro), iar motorina, 8,27 lei pe litru (1,65 euro). După scumpiri repetate, benzina a depășit 9 lei pe litru, iar motorina a sărit de 10 lei. România se situează, totuși, la mijlocul clasamentului european în ceea ce privește prețul carburanților.
Potrivit datelor actualizate în aprilie de Weekly Oil Bulletin, raport oficial al Comisiei Europene, cu un preț de 1,83 euro pe litru, România se află sub media europeană la prețul benzinei (1,91 euro pe litru). Cele mai mari prețuri la benzină din UE se înregistrează în Olanda (2,33 euro/litru), Danemarca (2,23 euro/litru) și Germania (2,13 euro/litru). Slovenia, Bulgaria și Malta au cele mai mici prețuri.
La motorină, România ocupă locul 15, cu un preț de 2,03 euro pe litru, în timp ce media europeană este de 2,09 euro. Olanda, Danemarca și Germania au cele mai scumpe prețuri la motorină, iar Slovenia, Ungaria și Malta, cele mai mici. Mai multe state membre UE, inclusiv Italia, Portugalia, Spania și Irlanda, au redus accizele la carburanți pentru a atenua impactul scumpirilor asupra consumatorilor.
Dependența României de importurile de combustibili
Deși este un producător de petrol, România importă cantități mari de țiței și motorină. Datele INS arată că peste 77% din țițeiul procesat în România provine din importuri. În 2026, au intrat în rafinăriile din România aproximativ 11,4 milioane de tone de țiței, din care doar 2,5 milioane de tone au fost produse intern.
Kazahstanul este principalul partener al României în acest domeniu, urmat de Azerbaidjan și Libia. În ceea ce privește motorina, importurile sunt dominate de Turcia și Arabia Saudită. În 2025, România a importat 2,09 milioane de tone de motorină standard.
Ca răspuns la criza prețurilor, Guvernul de la București a adoptat măsuri precum reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru. Pentru a compensa impactul bugetar, a fost introdusă o „taxă de solidaritate” pentru companiile care exploatează sau procesează țiței în România. De asemenea, Guvernul a limitat adaosurile comerciale și a permis diminuarea conținutului de biocarburant din benzină.
În timp ce România încearcă să gestioneze criza, și alte țări au adoptat măsuri similare. Spania a implementat un pachet anticriză de 5 miliarde de euro, în timp ce Italia a redus accizele și a amânat închiderea unor centrale pe cărbune. Austria a impus restricții asupra majorării zilnice a prețurilor la benzinării, iar Irlanda a redus accizele la benzină și motorină.
Pentru transportatori și operatorii de autobuze, Irlanda a introdus o schemă de rambursare majorată pentru prețul motorinei, retroactivă de la începutul anului.
