O criză majoră afectează sistemul medical românesc: medicii care asigură gărzile în spitalele publice sunt plătiți în baza unor tarife orare calculate la nivelul salariilor din 2018. Această discrepanță între salariile actuale și cele luate în calcul pentru gărzile suplimentare a dus la o scădere drastică a numărului de medici dispuși să lucreze în afara programului normal. Mulți aleg să renunțe la gărzi sau chiar la sistemul public, afectând direct pacienții.
De ce sunt gărzile plătite ca în 2018
Problema fundamentală este legată de legislația muncii. Gărzile sunt efectuate în baza unor contracte individuale cu timp parțial, separate de contractul de bază al medicilor. Plata acestor gărzi se calculează în funcție de tariful orar al salariului de bază, conform unei legi din 2017. Însă, mecanismul legislativ nu a actualizat aceste contracte cu timp parțial odată cu creșterile salariale din ultimii ani.
Un medic primar cu un salariu de bază de 17.600 de lei primește pentru o oră de gardă aproximativ 48 de lei net. Totuși, dacă plata gărzilor s-ar calcula la salariul actual, venitul ar fi de circa 120 de lei pe oră. Diferența semnificativă a generat nemulțumire în rândul medicilor.
Deficit dramatic de personal medical
Conform datelor furnizate de Federația Solidaritatea Sanitară, din cei 48.332 de medici care activează în sistemul public, doar 11.500 mai efectuează gărzi. Aceasta înseamnă că mai puțin de un sfert din medicii din spitalele de stat mai asigură continuitatea activității medicale prin gărzi. Situația se agravează, cu demisii și lipsa de candidați la concursurile pentru posturile vacante.
Spitalul Județean Brașov a pierdut cinci medici radiologi, iar Spitalul Județean din Ploiești se confruntă cu dificultăți în găsirea neurologilor. De asemenea, la Spitalul Județean din Buzău, lipsesc linii de gardă complete pentru Urologie și Oftalmologie. Medicii urgentisti sunt, de asemenea, profund afectați, resimțind o presiune constantă și o suprasolicitare.
Măsuri propuse de ministerul sănătății și reacțiile sindicatelor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, în februarie 2026, un plan de reformă a sistemului de gărzi. Acesta include gărzile de 12 ore în spitalele cu flux intens de urgențe, clasificarea gărzilor în trei categorii plătite diferențiat și introducerea plăților bazate pe performanță. Colegiul Medicilor din România a cerut recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă.
Federația Sanitas a organizat proteste și amenință cu greva generală dacă nu se găsesc soluții concrete pentru problema plății gărzilor. Sindicaliștii au subliniat că vor bloca activitatea în sistemul medical, menținând doar o treime din capacitate, conform legii. Acțiunile acestora reflectă nemulțumirea adâncă a medicilor și presiunea asupra guvernului pentru a găsi soluții urgente.
Criza gărzilor are un impact direct asupra pacienților. Aceștia se confruntă cu timpi de așteptare mai mari, suprasolicitare în luarea deciziilor medicale și riscul ca un singur medic să acopere mai multe specialități simultan. Specialitățile cu cel mai acut deficit de gărzi sunt cele care se concentrează pe urgențe cu risc vital.
