Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, vineri, să amâne pentru a patra oară ședința în cazul legii adoptate de Guvernul Bolojan, care vizează modificarea pensiilor magistraților. După 30 de minute de deliberări, cei nouă membri ai CCR au convenit, în unanimitate, că este necesară o analiză suplimentară a raportului transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care conține noi documente esențiale pentru luarea unei decizii.
Amânarea a fost determinată de depunerea unui raport detaliat de către ICCJ cu o zi înainte, care scoate în evidență consecințele financiare drastice ale aplicării noii legi. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, se arată în documentul transmis de ICCJ, condusă de Lia Savonea. Aceasta susține că noile modificări ar putea duce la pensii mai mici decât cele pe contributivitate, un aspect care ridică întrebări serioase cu privire la viabilitatea reformei.
Controversă și tensiuni în cadrul CCR
Acesta nu este un caz singular; ședințele anterioare au fost caracterizate de controverse și boicoturi. La ultima deliberare, cei patru judecători susținuți de PSD au părăsit sala, iar la următoarea, au ales să nu se prezinte deloc. Această atitudine a stârnit reacții diverse, inclusiv din partea fostului judecător Tudorel Toader, care a subliniat că amânările repetate nu se aliniază cu regulile de funcționare ale CCR. „Teoretic, putem asista la o nouă sau alte amânări”, a afirmat Toader, subliniind că nu există un termen limită pentru luarea unei decizii.
Desigur, aceste amânări au implicații directe asupra armonizării legii cu legislația internațională și asupra unor fonduri esențiale pentru România. Proiectul de lege, care a fost aprobat în decembrie, prevede modificări substanțiale ale pensiilor magistraților. De exemplu, pensia de serviciu ar urma să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, semnalând o abordare mai graduală față de reformă.
Răspunsul Guvernului și al altor instituții
Reacția Guvernului nu a întârziat să apară. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a declarat că Executivul nu a primit nicio cerere din partea CCR pentru a clarifica situația legii. Aceasta adaugă un alt strat de complexitate procesului legislativ, având în vedere că fondurile europene din PNRR depind de finalizarea reformelor în domeniul pensiilor.
Pe de altă parte, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a subliniat că studiile de impact nu sunt criteriu obligatoriu pentru analiza constituționalității legilor: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, dar nu este relevant pentru analiza noastră”, a afirmat aceasta.
Curentul politic și tensiunile interne din CCR sunt departe de a se disipa. Susținătorii reformei evidențiază necesitatea unei reorganizări corecte și echitabile a pensiilor magistraților, în timp ce criticii subliniază pericolele unei măsuri ce ar putea afecta grav situația financiară a celor în slujba justiției.
Următoarea ședință a CCR a fost stabilită pentru 11 februarie, iar privirile sunt îndreptate către această dată, în timp ce dezbaterile în jurul pensiilor magistraților continuă să genereze reacții intense din partea societății civile și a politicii românești. Rămâne de văzut dacă, în sfârșit, CCR va reuși să ajungă la o hotărâre care să asigure un cadru legal stabil și echitabil pentru viitorul sistemului de pensii al magistraților.
