România, între visul autonomiei complete și realitatea ADAS
Industria auto se îndreaptă cu pași mici către mașinile autonome. În timp ce ideea de conducere complet automată fascinează, realitatea este mai complexă. România se poziționează ca un jucător cheie în dezvoltarea tehnologiilor necesare, mai ales în aria sistemelor de asistență avansată a șoferului (ADAS), dar nu doar. Este implicată în componente electronice, integrarea senzorilor, calibrare, testare și dezvoltare de software, însă nu face parte din proiectul final al mașinii autonome.
România, un hub pentru inginerie și furnizori în domeniul auto
Companiile globale din domeniul auto își distribuie munca, iar România este un punct important în acest proces. Centrele mari de cercetare se află în țări precum Germania, Statele Unite, Franța și Japonia. O parte semnificativă din dezvoltare, validare, testare și producție este distribuită în hub-uri precum România, datorită inginerilor calificați, costurilor competitive și a unei tradiții puternice în industria auto.
România are un avantaj competitiv. Este suficient de aproape de piețele europene, ceea ce facilitează integrarea în proiecte, dar și suficient de flexibilă pentru a oferi rezultate rapide. Mașinile autonome în 2026 vor fi limitate, chiar și în zonele unde sunt disponibile servicii de robotaxi. România concurează pe „autonomie parțială” și pe părțile invizibile ale acesteia: senzori, computere și software.
Pentru a realiza mașinile autonome, sunt necesare camere, radar, lidar, computere de bord și algoritmi. România are un rol important în dezvoltarea de software și în validare. Proiectele ADAS includ dezvoltare de software embedded, integrare de senzori, calibrare și verificare, testare în scenarii simulate și management de cerințe. Totodată, România este puternică în producție. Fabricile și lanțurile de aprovizionare din domeniul auto sunt importante pentru autonomia viitoare.
Obstacolele din calea unui „Waymo românesc”
Un proiect românesc de mașini autonome se confruntă cu bariere importante: capital, date și reglementare. Un astfel de proiect necesită investiții mari, ani de testare și acces la date la scară. România are talent tehnic, însă nu are acces la finanțare de risc pentru proiecte hardware-software scumpe.
Există inițiative de cercetare în universități și start-up-uri care fac componente. Dar este o diferență între a avea un modul bun și a avea un sistem complet autonom, care să funcționeze în trafic real. Infrastructura reprezintă o altă problemă. România are zone bune, dar și multe situații dificile: parcări pe bandă, marcaje șterse, intersecții confuze.
România produce „specialiști pentru autonomie” mai degrabă decât „autonomie completă ca produs local”. Această poziție este realistă și poate fi profitabilă, dar este necesar să se concentreze pe arhitectură și proprietate intelectuală.
Viitorul României în cursa pentru mașini autonome
România poate influența propria poziție în acest domeniu prin competența software, infrastructura de testare și validare și cadrul legal. Industria auto se transformă, iar update-urile sunt constante. România are un bazin bun de software, dar trebuie să îl conecteze mai puternic la automotive și la cerințele de siguranță.
De asemenea, este necesară o infrastructură pentru testarea și validarea ADAS. România poate deveni un hub regional pentru testare și validare ADAS, cu piste, scenarii simulate, parteneriate cu universități și companii. Testarea și adoptarea funcțiilor avansate necesită reguli clare, iar România poate câștiga dacă oferă un cadru predictibil pentru testare controlată.
Recent, reprezentanții Dacia au declarat că intenționează să investească într-un program de dezvoltare a sistemelor ADAS, în colaborare cu parteneri locali și internaționali.
