Războiul din Iran și lecțiile unei lumi dependente de resurse
Conflictul din Iran, care vine la doar câțiva ani după izbucnirea războiului din Ucraina, scoate în evidență o realitate dură: eforturile de a crea o lume dezlipită de resursele naturale reprezintă, de fapt, o iluzie, cel puțin în contextul actual. Dependența de petrol și gaze naturale rămâne marcantă, cu implicații strategice majore pentru Uniunea Europeană și pentru alte economii globale.
Criza energetică, motor al tensiunilor geopolitice
Programul Green Deal al Uniunii Europene, lansat în 2019, a urmărit reducerea dependenței de combustibilii fosili, dar evenimentele recente demonstrează că UE a pornit târziu pe acest drum. Atât războiul din Ucraina, cât și cel din Iran, au dezvăluit vulnerabilitățile europene în ceea ce privește resursele energetice. Mai mult, creșterea economică a Chinei și a altor țări din BRICS a sporit competiția pentru resurse, exacerbând tensiunile geopolitice.
În ciuda discuțiilor despre energie verde, consumul global de petrol a crescut semnificativ. China, de exemplu, a trecut de la un consum de 2 milioane de barili pe zi în 1990 la 17 milioane de barili pe zi în prezent. Statele Unite consumă 20 de milioane de barili pe zi, în timp ce Uniunea Europeană a reușit să-și reducă consumul, dar încă înregistrează 10 milioane de barili pe zi. La nivel mondial, consumul de petrol depășește 100 de milioane de barili pe zi, comparativ cu 60-70 de milioane de barili în 1990.
Competiția economică și rolul companiilor locale
Analiza evoluțiilor economice globale relevă emergența Chinei, dar și a altor puteri, precum India, Turcia sau Brazilia, în jocul economic mondial. În paralel, țările din Europa Centrală și de Est au cunoscut o perioadă de prosperitate în ultimele trei decenii, beneficiind de acces la forța de muncă ieftină din Asia, investiții străine și fonduri europene.
Importanța companiilor locale puternice în dezvoltarea economică este un alt punct central. Exemplele Ungariei și Poloniei sunt relevante. Companiile maghiare, deși Ungaria are un PIB mai mic decât România, au o putere economică mai mare. „Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută precum cereale sau gaz”, se arată în analiza citată.
Perspective pentru România
România are resurse de petrol și gaze naturale, însă succesul depinde de capacitatea de a dezvolta companii locale puternice și de a formula politici care să servească interesele cetățenilor și ale economiei naționale. Concluzia generală, susținută prin comparația cu Ungaria, este că o economie solidă se bazează pe jucători puternici, pe strategii proprii și pe capacitatea de a concura la nivel global.
În contextul acestor realități, România ar putea beneficia de pe urma creșterii cererii pentru petrol și gaze.
