Pătlagina, planta cu efect calmant asupra stomacului, revine în atenția cercetătorilor
Un ceai folosit de generații pentru a calma durerile de stomac și alte afecțiuni digestive își reconfirmă valoarea, grație noilor cercetări. Pătlagina, plantă cunoscută în special pentru proprietățile sale calmante, este analizată de specialiști pentru efectele compușilor activi asupra mucoasei digestive. Studiile recente arată că planta ar putea proteja stomacul și reduce inflamația, însă beneficiile trebuie înțelese corect, fără a exagera.
De ce este pătlagina asociată cu „pansamentul gastric”?
Pătlagina, cunoscută sub denumirile științifice de Plantago major și Plantago lanceolata, este una dintre cele mai folosite plante medicinale în Europa, inclusiv în medicina tradițională românească. Ceaiul de pătlagină are efecte benefice datorită conținutului ridicat de mucilagii, substanțe care formează un strat protector la nivelul mucoaselor, inclusiv în stomac. Pe lângă mucilagii, planta conține și alte elemente active.
Frunzele de pătlagină conțin taninuri, cu efect astringent, aucubină, un compus cu proprietăți antimicrobiene, flavonoide și antioxidanți, dar și vitaminele A, C și K. Amestecul acestor elemente explică de ce planta este folosită pentru calmarea iritațiilor digestive. Unele studii experimentale au arătat că extractele de pătlagină pot reduce inflamația și pot sprijini refacerea mucoasei gastrice în caz de ulcer.
Efecte asupra stomacului și digestiei
Datele disponibile susțin mai multe efecte clare, dar cu unele nuanțe importante de menționat. Ceaiul de pătlagină poate calma iritația gastrică și senzația de arsură, poate susține refacerea mucoasei stomacului și contribui la reglarea tranzitului intestinal. De asemenea, reduce inflamația la nivel digestiv. În cazul ulcerului gastric, pătlagina nu înlocuiește tratamentul medical, dar poate avea un rol adjuvant, prin protejarea mucoasei și reducerea disconfortului.
Utilizarea pătlaginei împotriva paraziților intestinali provine în principal din medicina tradițională. Unele cercetări de laborator au arătat activitate antimicrobiană și antiparazitară a anumitor compuși din plantă, însă dovezile clinice la oameni sunt limitate. Asta înseamnă că pătlagina poate susține sănătatea digestivă, dar nu trebuie considerată un tratament de sine stătător pentru infecții parazitare.
Efectele sale nu se opresc la stomac. Planta este frecvent utilizată și pentru afecțiuni respiratorii, cum ar fi tusea și bronșita. De asemenea, pătlagina este folosită și pentru a calma iritațiile gâtului. Aceste proprietăți sunt legate tot de mucilagii și de compușii antiinflamatori din frunze.
Prepararea ceaiului este simplă, dar concentrația este importantă. Pentru a beneficia de efectele pătlaginii, se recomandă folosirea unei cantități de 1–2 lingurițe de frunze uscate la 250 ml apă clocotită. Infuzarea trebuie să dureze 10 minute, cu vasul acoperit. Consumul recomandat fiind de 2–3 căni pe zi, în funcție de toleranță. Pentru efect digestiv, ceaiul se consumă de obicei între mese.
În urma acestor cercetări, medicii au subliniat importanța consultării unui specialist înainte de a utiliza ceaiul de pătlagină, în special în cazul persoanelor cu afecțiuni digestive severe și al femeilor însărcinate sau care alăptează. De asemenea, siropurile din pătlagină pot conține cantități mari de zahăr.
În luna martie, un grup de cercetători din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare din București a anunțat demararea unui studiu clinic pentru a evalua eficacitatea și siguranța extractului de pătlagină în tratamentul complementar al sindromului de colon iritabil.
