Imaginația, o abilitate umană în declin? De ce ne atrofiază creierul și ce putem face
Capacitatea noastră de a ne concentra, memoria și chiar abilitatea de a ne orienta pe o hartă par să fie în declin. Dar, potrivit unor surse precum publicația spaniolă „El Pais”, este timpul să ne preocupăm și de un alt aspect: atrofia imaginației.
Specialiști și cercetători trag un semnal de alarmă, avertizând că utilizarea excesivă a tehnologiei și consumul pasiv de conținut pot afecta capacitatea noastră de a crea și de a visa.
Hollywoodul și lipsa de originalitate
„Este foarte ușor să nu vorbim despre asta, pentru că ne considerăm cu toții capabili să imaginăm. Este în fundal, ca aerul – presupui că va fi întotdeauna acolo”, spune autoarea Begoña Quesada, care a scris o carte despre importanța imaginației. Însă, contrar memoriei sau atenției, imaginația este greu de măsurat empiric.
În 2011, un studiu realizat la The College of William & Mary a arătat o scădere a creativității începând cu anii ’90. Această tendință se reflectă și în industria cinematografică, unde remake-urile, continuările și prequel-urile domină.
„The New York Times” observa că cinematografia actuală este mai puțin generoasă cu povești originale. Consumăm din ce în ce mai mult produse „pre-imaginate” de alții. Un studiu spaniol a arătat că petrecem aproximativ 35% din timpul nostru uitându-ne la ecrane, ceea ce înseamnă aproape șase ore pe zi.
Cum ne afectează utilizarea excesivă a ecranelor
Psihologul Gary Small a studiat lobul frontal, zona creierului responsabilă de memorie, imaginație și raționament complex. Cercetările sale au demonstrat că utilizarea repetată a ecranelor lasă această parte a creierului „părăsită, ca interiorul unei case abandonate, ruginit și prăfuit”.
Experiența personală a lui Begoña Quesada a accentuat această îngrijorare. Observând modul în care copiii ei interacționau cu școala și prietenii exclusiv prin intermediul tehnologiei, ea a realizat că „dacă materia primă a imaginației, realitatea pe care o percepem, depinde tot mai mult de tehnologie, însăși imaginația, așa cum o înțelegem astăzi, se schimbă. Ba chiar, este amenințată.”
Acordul dintre Mattel, compania din spatele păpușii Barbie, și OpenAI pentru a crea un produs demonstrează această realitate. Quesada este de părere că „copiii nu au avut niciodată nevoie ca jucăriile lor să vorbească pentru a prinde viață”.
Imaginația și empatia, un experiment universitar inedit
Profesorul Fernando Valverde, specialist în literatura romantică, susține că imaginația este un instrument esențial pentru empatie. „Marele instrument al binelui moral este imaginația”, cita el. Astfel, capacitatea de a ne imagina durerea altora ne permite să luăm decizii morale.
Valverde a implementat un experiment inedit la Universitatea din Virginia, unde predă. Studenții nu au voie să folosească tehnologie creată după secolul XIX în timpul cursurilor. Această interdicție, care include chiar și pixurile, are rolul de a rupe dependența de tehnologie și de a încuraja o implicare mai profundă în procesul de învățare.
Potrivit profesorului, acest experiment are un impact „foarte pozitiv” asupra studenților. „Citirea unei cărți cere efort, trebuie să te implici. Este un consum activ și necesită răbdare pe măsură ce povestea prinde formă și textul devine un fel de peisaj. Cere credință, dar odată ce ajungi acolo, totul este al tău”, a conchis Begoña Quesada.
