Donald Trump, pus la colț de economia în declin: Inflația, benzina scumpă și speranțele spulberate
Criza din Orientul Mijlociu pare să-l fi prins pe fostul președinte american Donald Trump într-un labirint economic. Amenințările belicoase de la începutul săptămânii, inclusiv cele referitoare la posibile crime de război, par să fi fost înlocuite de o poziție defensivă. Semnele sunt clare: negocierile cu Iranul se prelungesc, iar presiunea economică internă crește.
Efectele crizei: inflația, record după record
Veștile economice de vineri au fost sumbre pentru ambițiile lui Trump de a conduce cu fermitate negocierile cu Iranul. Șocul petrolier, cauzat de blocajul din strâmtoarea Hormuz, a dus la o creștere a inflației de 0,9% doar în luna martie, cea mai mare creștere lunară din ultimii patru ani. Rata anualizată a inflației a ajuns la 3,3%, cel mai ridicat nivel de când Trump a fost președinte. Prețul benzinei a crescut cu 21,2% în aceeași lună, atingând un nivel record. Indicele de sentiment al consumatorilor Universității din Michigan, un indicator al încrederii americanilor în economie, a atins, de asemenea, un minim istoric.
Această situație economică dificilă ar putea afecta grav alegerile din noiembrie, în contextul în care republicanii se confruntă deja cu o bătălie grea pentru a-și păstra controlul asupra Camerei Reprezentanților. Creșterea prețurilor la combustibil și scăderea optimismului consumatorilor ar putea eroda sprijinul pentru Trump și ar putea afecta șansele sale într-o eventuală campanie electorală.
Ce e de făcut: retragere strategică sau înfruntare?
Presiunea pentru a pune capăt conflictului și pentru a redeschide strâmtoarea Hormuz este uriașă. Ce pare a fi o retragere strategică ar putea fi mai degrabă o ajustare tactică. Anunțul încetării focului a generat dezbateri aprinse cu privire la ceea ce s-a întâmplat de fapt. Părțile implicate par să aibă interpretări diferite asupra termenilor încetării focului, inclusiv asupra planului iranian în 10 puncte, asupra controlului temporar al strâmtorii de către Iran și a încetării atacurilor israeliene asupra Hezbollah în Liban.
Administrația Trump pare să fie mai dornică să încheie o înțelegere decât Iranul, fiind dispusă să tolereze încălcări ale acordului din partea Iranului. Pe fondul tensiunilor din Liban și al dificultăților privind redeschiderea strâmtorii Hormuz, Statele Unite au încercat să minimizeze problemele. Vicepreședintele JD Vance a sugerat că disputa asupra atacurilor continue în Liban a fost doar o „neînțelegere”. Pe de altă parte, în ciuda declarațiilor dure, tonul administrației Trump a fost uneori destul de indulgent.
Vânzările de petrol prin strâmtoarea Hormuz nu par să fi crescut semnificativ. Cu toate acestea, în ciuda acestor provocări, Iranul pare să dețină o carte importantă: capacitatea de a controla strâmtoarea Hormuz.
Delegația americană, condusă de JD Vance, va participa la negocieri în Pakistan.
