Civilizația Maya: Noi date contestă rolul secetei în colapsul acesteia
Noi cercetări efectuate asupra sedimentelor dintr-un sit mayaș din Guatemala pun sub semnul întrebării teoria conform căreia seceta ar fi fost singura cauză a declinului și dispariției acestei civilizații. Studiul, bazat pe o analiză detaliată a straturilor de sedimente, sugerează că factori complecși, inclusiv instabilitatea politică și socială, ar fi jucat un rol crucial în colapsul societății mayașe.
Între anii 750 și 900 d.Hr., populația din zonele joase ale civilizației mayașe a suferit un declin demografic și politic dramatic. Acest fenomen a coincis, în multe regiuni, cu perioade de secetă severă, motiv pentru care cercetătorii au considerat că stresul climatic a fost factorul determinant. Noile date, obținute prin analizarea unor înregistrări sedimentare care acoperă o perioadă de 3.300 de ani, dezvăluie o imagine mult mai complexă.
Absența secetei în zona Itzan
Benjamin Gwinneth, profesor de geografie la Universitatea din Montreal, a condus cercetările în situl arheologic Itzan din Guatemala. Analiza carotelor de sedimente extrase din Laguna Itzan a scos la iveală o surpriză: nu există dovezi clare de secetă în înregistrările climatice locale. Cu toate acestea, populația din Itzan a dispărut în aceeași perioadă cu cele din regiunile afectate de secetă.
Pentru a reconstitui istoria zonei, cercetătorii au analizat trei tipuri de markeri chimici. Inițial, primele așezări permanente au apărut acum 3.200 de ani. În perioada Preclasică, mayașii foloseau intens focul pentru agricultură. Ulterior, în perioada Clasică (acum 1.600 – 1.000 de ani), deși populația a crescut semnificativ, dovezile de ardere au scăzut drastic, indicând o trecere către tehnici agricole intensive. Analiza izotopilor de hidrogen a arătat că, spre deosebire de regiunile nordice, climatul de lângă Itzan a rămas relativ stabil. “Itzan este situat aproape de Cordilieră, unde curenții din Caraibe generează ploi orografice regulate. Dacă seceta nu a avut loc aici, înseamnă că aceasta nu a fost cauza inițială a declinului în această zonă”, explică Gwinneth.
Factori multipli în prăbușirea Maya
Dacă lipsa secetei nu a fost factorul determinant în zona Itzan, atunci de ce s-a prăbușit comunitatea mayașă? Cercetătorii cred că răspunsul constă în conexiunile complexe dintre orașele Maya. Acestea nu existau în izolare, ci formau o rețea vastă de alianțe politice, rute comerciale și dependențe economice.
„Când zonele centrale au fost lovite de secetă, acest lucru a declanșat o serie de crize în lanț: războaie pentru resurse, prăbușirea dinastiilor regale, migrații în masă și întreruperea rutelor comerciale”, afirmă cercetătorul. Itzan ar fi căzut nu din cauza mediului propriu, ci din cauza instabilității generalizate care s-a propagat prin întreaga lume mayașă. “Prăbușirea nu a fost rezultatul mecanic al unei catastrofe climatice uniforme. A fost un fenomen complex în care clima, organizarea socială și dinamica politică au fost strâns împletite”, a concluzionat Gwinneth.
Echipa de cercetare continuă să analizeze datele și să compare rezultatele cu alte situri din regiune pentru a înțelege mai bine complexitatea dispariției Maya. Studiul integral a fost publicat recent în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences.
