Responsabilitatea pentru alții ne face mai nesiguri în deciziile luate
Un studiu realizat de cercetători elvețieni arată că oamenii devin mai puțin încrezători în deciziile lor atunci când acestea pot afecta și alte persoane. Experimentul, realizat pe un grup de participanți, a demonstrat că responsabilitatea socială crește gradul de incertitudine, chiar dacă acuratețea răspunsurilor rămâne aceeași. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Science Advances.
Experimentul neurologic a pus la încercare capacitatea de decizie
Cercetătorii de la Zurich Center for Neuroeconomics au efectuat experimente comportamentale pe 400 de participanți. Sarcina a fost relativ simplă: într-un timp limitat, participanții au fost puși să ghicească care cerc conținea un număr mai mare de puncte. Condițiile au variat, într-o variantă alegerea corectă aducea beneficii doar participantului, iar în cealaltă, beneficiile erau împărțite întregului grup din care făcea parte participantul.
Participanții au fost împărțiți în grupuri de câte patru persoane, fiecare fiind alcătuit exclusiv din persoane străine. Astfel, prin intermediul acestui studiu, specialiștii au vrut să afle dacă luarea deciziilor pentru alții generează o prejudecată metacognitivă. Această prejudecată se referă la tendința de a atribui constant niveluri mai mari sau mai mici de încredere propriilor decizii și modul în care aceasta modelează sentimentul intern de certitudine al fiecărei persoane.
Concluziile studiului și implicațiile sociale
Rezultatele au arătat că, deși participanții au avut aceeași precizie în ghicirea numărului de puncte, indiferent dacă luau decizii pentru ei sau pentru grup, s-au simțit semnificativ mai puțin încrezători în condiția de grup. Mai mult, timpul necesar luării deciziilor a crescut atunci când indivizii erau responsabili și pentru alții. Acest efect a fost mai pronunțat în cazul participanților care au raportat o apropiere mai mare față de membrii grupului.
Autorii studiului sugerează că responsabilitatea socială poate influența mecanismele fundamentale ale deciziei, determinând o reevaluare a alegerilor. Extinderea acestor experimente dincolo de condițiile de laborator, în situații reale de viață, ar putea oferi o mai bună înțelegere a impactului acestei prejudecăți metacognitive asupra deciziilor pe care le luăm în viața de zi cu zi. Studiul deschide discuții importante despre modul în care interacțiunile sociale influențează procesele cognitive.
