Suedia: Arheologii au descoperit detalii surprinzătoare despre ritualurile funerare preistorice
O echipă de arheologi a făcut o descoperire uimitoare în Suedia, dezvăluind detalii inedite despre ritualurile funerare practicate în perioada mezolitică, cu aproximativ 7000 de ani în urmă. Utilizând o tehnică de analiză modernă, cercetătorii au reușit să identifice urme microscopice de materiale organice în sol, oferind o perspectivă nouă asupra modului în care oamenii din acea perioadă își onorau morții. Analizele arată că ritualurile funerare erau mult mai elaborate decât se credea anterior, cu haine, accesorii și simboluri care aveau o semnificație socială sau spirituală importantă.
O tehnică avansată dezvăluie detalii ascunse despre viața de apoi
Cercetările au fost efectuate pe un sit arheologic din Skateholm, situat pe coasta de sud a Suediei, zona fiind folosită ca loc de înmormântare între 5200 și 4800 î.Hr. Arheologii au folosit o metodă recentă de analiză, care permite detectarea unor urme microscopice de materiale organice în sol. Această tehnică a permis identificarea unor fragmente extrem de mici, chiar și în locuri unde condițiile de conservare nu erau optime.
Materiale precum blana, fibrele vegetale sau penele se descompun rapid și sunt rar conservate în siturile arheologice. Potrivit cercetătoarei Tuija Kirkinen, de la Universitatea din Helsinki, această tehnică permite identificarea unor fragmente extrem de mici. Astfel, cercetătorii au reușit să adune informații despre hainele și accesoriile purtate de oamenii preistorici, informații greu de obținut până de curând. Au fost analizate 139 de probe de sol provenind din 35 de morminte, separând fragmentele de os, cremene, semințe sau cărbune. Ulterior, au folosit procedee de cernere și centrifugare pentru a extrage particule microscopice, cum ar fi fire de păr sau fragmente de pene.
Descoperiri surprinzătoare despre accesorii și ritualuri
Analiza a scos la iveală o varietate impresionantă de materiale. Fire de păr de mamifere au fost identificate în 20 dintre morminte, unele putând fi atribuite unor animale precum căprioare, vidre sau bovine. Într-un mormânt, cercetătorii au identificat urme provenind de la mai multe specii, inclusiv iepure de munte, nevăstuică, liliac și bufniță. În aceeași zonă au fost descoperite și mărgele realizate din dinți de căprioară, sugerând că persoana respectivă ar fi fost îngropată cu un accesoriu decorativ pentru cap.
Un caz interesant este cel al unui copil îngropat împreună cu un bărbat adult. Mormântul conținea dinți de urs brun, mărgele din chihlimbar, unelte din os și piatră, dar și ocru roșu, un pigment folosit frecvent în ritualurile preistorice. În probele de sol dintre cele două schelete, cercetătorii au găsit un fir de păr de căprioară și o posibilă pană de ciocănitoare. Urmele sugerează că micuțul era înfășurat într-o haină din piele de căprioară și purta un ornament pentru cap realizat din pene. Un alt element descoperit provine din mormântul unei femei în vârstă. În zona gâtului au fost identificate pene provenite de la păsări acvatice, ceea ce indică existența unei mantii sau a unui accesoriu decorativ cu franjuri din pene. În apropierea călcâiului drept au fost găsite fire de păr provenite de la carnivore mici, sugerând o încălțăminte realizată din blană.
Studiul, publicat în revista Archaeological and Anthropological Sciences, subliniază rolul important al păsărilor și penelor în cultura comunităților mezolitice din regiune. Cercetătoarea Kristiina Mannermaa a afirmat că aceste descoperiri oferă o perspectivă nouă asupra modului în care oamenii din acea perioadă își decorau hainele și își onorau morții. În viitor, cercetătorii plănuiesc să folosească analiza ADN-ului din sedimente pentru a identifica cu mai multă precizie materialele organice fragile care au dispărut în timp.
