Analiză | Transport public | Jurnalism
Există o criză la STB, e adevărat. Dar există și o criză a modului în care percepem realitatea, iar aceasta din urmă este amplificată metodic de o mână de jurnaliști care au transformat panica în produs de bază.
În timp ce directorul STB, Andrei Dinculescu, încerca să liniștească angajații și să explice măsurile de eficientizare într-un mesaj intern, publicația Buletin de București a ales să prezinte doar o parte a poveștii: cea care sperie. Reacția conducerii a fost una fermă și necesară: presa produce panică și, da, acest lucru va trebui corectat.
Pentru a înțelege de ce un site de știri reușește să provoace dezechilibre într-o companie esențială pentru București, trebuie să ne uităm la omul din spatele tastaturii. Cătălin Doscaș, redactor-șef Buletin de București, nu este un începător. Este un profesionist cu o vastă experiență, care folosește toate instrumentele învățate în 30 de ani de carieră pentru a construi o narațiune care, de multe ori, ignoră eforturile reale de a salva transportul public.
„Liniștea nu face vânzări”
Cu o carieră începută la 15 ani în presa locală din Tecuci, Cătălin Doscaș a trecut prin toate formatele jurnalistice posibile. A fost reporter și prezentator la posturi de radio precum StudentFM, NaţionalFM sau Smart FM, acoperind domeniile politic, economic și social. A fost editor-coordonator la Realitatea FM, iar din 2012 a intrat în televiziune.
La Realitatea TV, a fost reporter și editor de jurnale, iar mai târziu a trecut la Digi24, unde a făcut parte din secția de Investigații și a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 pentru a ajuta la repoziționarea tabloidului Libertatea ca „cotidian generalist”. Din 2019, este una dintre vocile principale ale Buletin de București.
Ce arată această traiectorie? Arată un cunoscător profund al mecanismelor media. Un profesionist care știe exact ce butoane să apese pentru ca o informație să devină senzație.
Problema apare atunci când toată această expertiză este folosită unilateral. Când un plan de redresare, oricât de dureros pentru unii angajați, este prezentat exclusiv ca o „manevră administrativă” a șefilor care „rămân conectați la buget”, fără a oferi o perspectivă echilibrată asupra contextului financiar dramatic al companiei.
Datoriile STB către ANAF sunt uriașe. Primarul general Ciprian Ciucu a avertizat cu insolvența. În acest context, orice măsură de reducere a cheltuielilor este o încercare de a salva ceea ce se mai poate salva.
Panica organizată
Directorul STB a declarat clar că articolele publicate generează o tensiune nejustificată printre angajați. Este un semnal de alarmă pe care orice instituție responsabilă ar trebui să-l ia în serios.
Articolele publicate anterior de Buletin de București au creat premisele acestei neîncrederi:
S-au speculat comasările de departamente, prezentate drept „absurde”, deși acestea sunt frecvente în procesele de reorganizare.
S-a creat o imagine a unor „directori care nu pleacă acasă”, deși transformarea posturilor de conducere în posturi de execuție este o practică obișnuită pentru a păstra expertiza în companie.
S-a ignorat, în mod convenabil, faptul că personalul esențial (șoferi, vatmani, mecanici) este exceptat de la măsurile de reducere a programului, concentrându-se doar pe nemulțumirea generală.
Ceea ce vedem este un tipar clasic: se creează o stare de instabilitate, iar apoi se acuză instituția că este instabilă. Se publică informații parțiale, iar apoi se acuză conducerea că nu este transparentă.
Cine trage foloasele?
Doscaș scrie pe 9 martie un editorial intitulat „Reducerea de 0.05% de la STB. Schema prin care directorii devin șefi, dar rămân ‘Executivi’”. Este un titlu care ține prima pagină, dar care manipulează realitatea economică.
Economia de 78.000 de euro din zona de management este, într-adevăr, mică. Dar ea face parte dintr-un plan mai amplu care vizează stoparea cheltuielilor și eșalonarea datoriilor. Reducând totul la o schemă și ignorând contextul macroeconomic și presiunea politică (negocierile cu sindicatul lui Vasile Petrariu, fost consilier PSD), articolul nu mai informează, ci dezinformează prin omisiune.
Cine are de câștigat de pe urma acestei imagini apocaliptice? Probabil aceleași click-uri pe care le vinde orice publicație senzaționalistă.
Concluzie
Domnul Cătălin Doscaș are o carieră impresionantă. A muncit de la 15 ani și a învățat toate culisele mass-mediei românești. Tocmai de aceea, dezamăgirea este cu atât mai mare.
Un jurnalist cu o asemenea experiență ar trebui să înțeleagă că, dincolo de titluri, există oameni care își fac griji pentru locurile lor de muncă. Și că atunci când directorul unei companii încearcă să liniștească acești oameni și spune că „vom corecta acest lucru”, nu vorbește despre mușamalizare, ci despre restabilirea unui climat de normalitate.
Buletin de București acuză conducerea STB că încearcă să oprească scurgerile de informații. Noi ne întrebăm: cine oprește scurgerile de panică? Și cât de responsabil este un redactor-șef care, în loc să ajute la stabilizarea situației, aruncă gaz pe foc?
Pentru că, în realitate, atunci când cineva încearcă să liniștească spiritele și să găsească soluții, Buletin de București pare mereu pregătit să „linșeze” orice inițiativă.
Surse: Buletin de București | STB SA | Primăria Municipiului București
Acest articol reprezintă o analiză editorială bazată pe informații publice.
