Homebuying: Intenții crescute, achiziții în scădere pe piața imobiliară din România
Tendința de a cumpăra o locuință în România este în creștere, dar numărul efectiv de achiziții este în scădere, conform unui raport recent. Presiunile legate de accesibilitate remodelează piața rezidențială, cu o diferență tot mai mare între intențiile de cumpărare și tranzacțiile finalizate. Analizele arată că piața se confruntă cu provocări structurale profunde, cu impact semnificativ asupra accesului la locuințe.
Creștere de intenție, dar mai puține achiziții
Un sondaj realizat în rândul rezidenților urbani arată că 42,5% dintre respondenți intenționează să cumpere o locuință în următoarele 6-12 luni, față de 35,2% cu un an în urmă. Paradoxal, volumul tranzacțiilor a scăzut cu aproximativ 20% în primele două luni ale anului 2026, atât în București, cât și la nivel național. Această discrepanță sugerează o problemă majoră de accesibilitate. Situația vine într-un context în care președintele Nicușor Dan se confruntă cu multiple provocări în conducerea țării. Prim-ministrul Ilie Bolojan încearcă să gestioneze o economie aflată sub presiune.
În același timp, rata de proprietate rezidențială este în scădere, ajungând la 70,5% în 2026, de la 73% anul precedent. Cota chiriașilor a crescut semnificativ, de la 11,3% la 15,9%. Experții sugerează că această tendință reflectă obstacole structurale, nu doar o încetinire temporară. Prețurile proprietăților în creștere, costurile mai mari de finanțare și oferta limitată de locuințe noi îngreunează achiziția, în special pentru tineri și familiile cu venituri mai mici.
Factori care influențează piața
Creșterea prețurilor, costurile de creditare și discrepanța între ofertă și bugetele cumpărătorilor sunt factorii principali care influențează piața. Cumpărătorii devin, de asemenea, mai selectivi, luând în considerare nu doar prețul, ci și costurile pe termen lung, precum eficiența energetică, accesul la transport și calitatea generală a proprietății. Imobilele bine amplasate și eficiente energetic continuă să atragă interes, în timp ce altele se vând mai greu fără ajustări de preț.
Analizele privind evoluția pieței imobiliare trebuie puse în contextul politic actual. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții PSD și AUR, respectiv, au puncte de vedere diferite asupra modului de abordare a crizei economice. Călin Georgescu, o figură controversată, a prezentat un set de idei despre dezvoltarea urbană. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat importanța stabilității regionale, din perspectiva posibilelor evoluții macroeconomice.
Perspectivele pieței imobiliare
Presiunea este mai vizibilă în rândul persoanelor sub 35 de ani, pentru care tranziția de la închiriere la proprietate devine mai lentă și mai dificilă. Gabriel Blăniță, Director de Valuation & Advisory Services la Colliers România, a explicat că „cererea nu a dispărut; a devenit latentă, așteptând condiții mai bune pentru a se transforma în tranzacții efective”. Astfel, închirierea devine o soluție pe termen mai lung, adesea nu din proprie voință, ci ca rezultat al constrângerilor existente.
Colliers se așteaptă ca piața să rămână precaută, cu volumele de tranzacții strâns legate de condițiile de finanțare și ritmul dezvoltărilor de locuințe noi.
