Raport OCDE: România înregistrează progrese, dar se confruntă cu vulnerabilități economice
Un nou raport economic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prezentat luni la București, evidențiază atât progresele, cât și vulnerabilitățile economiei românești. Documentul, lansat în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, analizează evoluția României din ultimii ani și oferă recomandări pentru reforme în domenii cheie precum fiscalitatea, piața muncii și competitivitatea. Evaluarea vine în contextul în care România aspiră să devină stat membru al organizației.
Premierul Ilie Bolojan a accentuat importanța studiului pentru atingerea obiectivului strategic al țării. „Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a declarat acesta. Cormann a subliniat că vizita sa în România are loc înaintea etapei de evaluare tehnică a procesului de aderare. „Aderarea la OCDE aduce beneficii substanțiale în ceea ce privește guvernarea, accesul la bune practici, sporirea încrederii și sprijinirea agendelor de reforme publice”, a afirmat secretarul general.
Încetinirea creșterii economice și inflația persistentă
Raportul OCDE notează progrese semnificative în ultimele două decenii, dar avertizează asupra încetinirii ritmului de convergență a nivelului de trai cu cel din statele dezvoltate. Deși România a avut una dintre cele mai rapide rate de creștere a PIB-ului în comparație cu membrii OCDE, economia a intrat într-o perioadă de încetinire. După o creștere de 2,3% în 2023, avansul PIB-ului a scăzut la 0,9% în 2024, cu estimări de aproximativ 0,7% pentru 2025. Această evoluție este influențată de scăderea cererii externe și de măsurile de reformă fiscală.
Inflația rămâne, de asemenea, o problemă majoră. În ianuarie 2026, prețurile de consum erau cu 8,5% mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior, depășind de peste trei ori ținta stabilită de Banca Națională.
Deficitul bugetar, o îngrijorare majoră
Una dintre cele mai serioase preocupări evidențiate în raport este deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Datoria publică, deși relativ scăzută comparativ cu media OCDE, a crescut cu 20 de puncte procentuale față de perioada pre-pandemică, ajungând la 55% din PIB în 2024. Documentul avertizează că, fără măsuri ferme, datoria publică ar putea deveni dificil de susținut pe termen lung.
Premierul Bolojan a menționat că autoritățile încearcă să corecteze aceste dezechilibre printr-un proces de consolidare fiscală. „Continuăm reformele începute anul trecut, iar proiectul de buget pentru anul 2026 este unul realist, astfel încât să atingem ținta de deficit de 6,2% la finalul acestui an”, a explicat acesta.
Piața muncii și riscurile climatice
Raportul OCDE atrage atenția și asupra problemelor demografice, cu o populație în scădere și o emigrație ridicată. Rata de ocupare a populației apte de muncă este mult sub media statelor OCDE, doar 49,2% dintre persoanele apte de muncă fiind angajate în economia formală, comparativ cu o medie de 58% în statele organizației. Implicarea mai scăzută a femeilor în activitățile economice este, de asemenea, o problemă majoră.
De asemenea, raportul avertizează că România este vulnerabilă la efectele schimbărilor climatice, precum seceta, valurile de căldură sau inundațiile. În același timp, analiza OCDE arată că economia românească a făcut progrese în integrarea în lanțurile economice europene, însă competitivitatea rămâne limitată de investițiile reduse în inovare și educație.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat beneficiile economice directe ale aderării la OCDE, inclusiv scăderea costurilor de finanțare și atragerea de investiții. În prezent, România a obținut avize favorabile în majoritatea comitetelor de evaluare ale organizației și mai are de închis doar câteva etape tehnice înainte de decizia finală privind aderarea.
