Un draft al bugetului pe 2026 conturează prioritățile guvernului
Redacția a intrat în posesia unui proiect al bugetului de stat pentru anul 2026, document care schițează distribuirea fondurilor între ministere și programe guvernamentale. Proiectul este încă în lucru și urmează să fie supus dezbaterilor în coaliția de guvernare înainte de a fi trimis Parlamentului. Cristian Păun, profesor de economie, a analizat draftul pentru Digi24.ro și afirmă că acesta pornește de la „premise mult mai realiste” comparativ cu cele din ultimii ani.
Potrivit documentului consultat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este prevăzut să primească cea mai mare alocare bugetară, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Ministerul Educației, cu circa 57,3 miliarde de lei, Ministerul Apărării, cu aproximativ 44 de miliarde de lei, și Ministerul Transporturilor, cu 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii sunt estimate la aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
„Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani. Există o grijă pentru a tempera cât se poate de mult cheltuielile și, de preferat, acele cheltuieli care nu au legătură directă cu investițiile sau cu cofinanțarea fondurilor europene”, a explicat economistul.
Educația ar putea pierde, apărarea ar putea câștiga
Draftul bugetului indică și modificări în ceea ce privește alocările pentru unele ministere. În cazul Ministerului Educației, reducerea bugetară ar putea fi legată în principal de reducerea cheltuielilor de personal.
„Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități. De aici a venit această reducere și cu siguranță a fost luată în considerare în construcția bugetului”, a precizat Cristian Păun. În contrast, creșterea bugetului pentru Ministerul Apărării ar putea fi legată de investiții și proiecte europene în domeniul militar. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a spus acesta.
Alte modificări în structura bugetară pot fi legate de programe sociale sau măsuri de sprijin pentru populație. „În rest, partea cu alte ministere, probabil la Muncă, se au în vedere scheme de compensare pentru energie electrică și pentru gaz, în contextul creșterii prețului la energie. De asemenea, pot fi avute în vedere continuarea unor programe de asistență socială sau facilități fiscale pentru anumite categorii, cum ar fi persoanele cu dizabilități”, a adăugat economistul.
Provocările sistemului de pensii și riscurile inflației
Sistemul public de pensii reprezintă una dintre cele mai mari provocări bugetare pe termen mediu. Economistul a avertizat că acest sistem va deveni tot mai greu de susținut, mai ales după anul 2030, când vor ieși la pensie cei născuți în perioada decretelor.
„Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a explicat Păun. Situația este agravată de scăderea populației active și migrația forței de muncă.
În ceea ce privește inflația, datele recente indică o temperare a creșterii prețurilor. Economistul a atras atenția, însă, că evoluțiile geopolitice ar putea influența acest trend, în special dacă conflictul din Orientul Mijlociu se extinde și afectează piețele energetice. Proiectul de buget urmărește o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care economistul o consideră rezonabilă în contextul economic actual.
Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta despre impactul conflictului din Ucraina asupra economiei naționale.
