Bugetul României, grav afectat de criza din Golf; o rectificare este iminentă
Guvernul se confruntă cu o dilemă majoră: aprobarea bugetului pe 2024, în condițiile unei crize economice globale exacerbate de evenimentele din Orientul Mijlociu. Impactul conflictului asupra prețului petrolului și, implicit, asupra inflației, forțează o reconsiderare a tuturor parametrilor economici. Experții avertizează că, indiferent de decizia executivului, o rectificare bugetară rapidă este inevitabilă.
„Nimic din ce părea bătut în cuie acum două săptămâni nu mai este de actualitate”, subliniază surse din mediul economic. Deficitul bugetar și creșterea economică, principalele repere ale bugetului, necesită o reevaluare urgentă. Chiar dacă rectificarea nu va putea fi inclusă în forma inițială a bugetului, aceasta va fi necesară imediat după aprobarea acestuia.
implicațiile crizei asupra economiei
Aurelian Dochia, profesor de economie, accentuează dificultățile cu care se confruntă guvernul. „Guvernul poate să o mai ducă aşa până la mijlocul anului, dar este evident că toate condiţiile s-au schimbat. Iar să reîncepi acum discuţiile pentru refacerea bugetului, chiar înainte de aprobarea lui – pentru că el trebuie refăcut din temelii – este extrem de complicat.” Criza din Golf afectează economia pe multiple planuri, cu consecințe directe și pe termen mediu.
Prognozele de inflație, inclusiv cele ale Băncii Naționale a României (BNR), devin rapid depășite. Impactul asupra consumului este deja vizibil, în condițiile în care, încă din 2026, se estima o scădere cu 0,8%. Creșterea economică, estimată la 1% în prezent, ar putea fi ajustată în jos, conform experților.
Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR, subliniază importanța importului net de petrol al României: „O creştere de 10% a preţului petrolului poate adăuga la inflaţia deja anticipată 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Cu efect negativ asupra consumului.” De asemenea, acesta atrage atenția asupra posibilei creșteri a dobânzilor și a influenței conflictului asupra revizuirii țintei de inflație.
problemele politice interne
Pe lângă aspectele economice, analistul financiar Dragoş Cabat evidențiază și implicațiile politice. Acesta sugerează că, amânarea deciziei privind bugetul se datorează și unor tensiuni interne în cadrul coaliției de guvernare. „Acum deficitul este în aer, inflaţia la fel. Iar guvernul merge cu un buget care, a doua zi după ce este aprobat, trebuie rectificat și nimeni nu poate spune că n-a știut”, afirmă Cabat.
Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, vede și o perspectivă pozitivă în amânarea bugetului, datorită menținerii sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, el avertizează asupra riscurilor unor cheltuieli discreționare și a influenței factorilor externi asupra ratelor de dobândă.
reacția uniunii europene
În cazul în care ținta de deficit asumată la Bruxelles nu va putea fi respectată, vor urma consultări cu Uniunea Europeană. Aurelian Dochia sugerează că Comisia Europeană ar putea accepta un deficit mai mare. Totuși, „Asta nu este o bucurie, pentru că problema ar rămâne, rezolvarea ei va costa şi mai mult şi, în plus, creăm şi mai multă inflaţie.”
În prezent, proiectul de buget nu a fost încă trimis Parlamentului. Deși PSD a anunțat o întâlnire pentru duminică în vederea aprobării, coaliția de guvernare se va reuni din nou astăzi. Este posibil ca Ministerul Finanțelor să supună proiectul de buget consultării publice în cursul zilei de astăzi.
