Criza din Strâmtoarea Ormuz ar putea accelera tranziția energetică în China
Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și amenințările la adresa Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru comerțul global, ar putea avea un efect neașteptat. Experții anticipează că această situație ar putea grăbi tranziția către energiile regenerabile în China și consolida abordarea sa privind securitatea energetică.
Tensiunile au escaladat după ce Teheranul a amenințat că va închide această trecere maritimă strategică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial. Amenințările au venit ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului.
Pentru China, al doilea cel mai mare consumator de energie din lume și principal importator global de petrol, criza subliniază o „vulnerabilitate structurală”, derivată din „dependența puternică de combustibilii fosili importați”, conform analiștilor. Deși se așteaptă un impact limitat pe termen scurt asupra aprovizionării Chinei, incertitudinea geopolitică coincide cu momentul în care Beijingul finalizează elaborarea noului său plan cincinal. Totodată, China și-a reiterat intenția de a promova o înlocuire „sigură, de încredere și ordonată” a energiei fosile cu alternative curate.
Securitatea energetică, o prioritate
Tensiunile actuale evidențiază o „schimbare în conceptul de securitate energetică”, trecând de la concentrare pe volumul aprovizionării la prioritizarea „rezilienței sistemice prin electrificare și extinderea energiei curate”, punctează experții. Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu „nu vor face decât să accentueze concentrarea Beijingului asupra securității energetice, mai ales pe măsură ce prețurile gazului explodează”. Geopolitica întărește „argumentul economic în favoarea energiilor regenerabile și a vehiculelor electrice la nivel mondial”.
Incertitudinea a afectat și alte materii prime, cum ar fi metanolul. China, deși cel mai mare producător mondial, are nevoie de „importuri considerabile” de metanol, potrivit presei locale. Rezervele portuare au scăzut, iar prețurile au crescut semnificativ într-o singură zi.
Reacția autorităților chineze
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a îndemnat ca „să se asigure stabilitatea și fluxul aprovizionării cu energie” în fața amenințărilor asupra Strâmtorii Ormuz. Oficialul a afirmat că Beijingul „va lua măsurile necesare pentru a-și proteja propria securitate energetică”. Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și de Oceanul Indian, este unul din principalele puncte de strangulare energetică din lume. Generalul de brigadă al Gardienilor Revoluției din Iran a declarat că nu vor permite să treacă „nicio picătură de petrol” prin strâmtoare.
Președintele american Donald Trump a anunțat că, „dacă va fi necesar”, marina americană va începe să escorteze petrolierele prin zonă. China, care obține o parte importantă din țițeiul de care are nevoie din Orientul Mijlociu, și-a diversificat în ultimii ani sursele de aprovizionare și și-a crescut producția internă, deși tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor relevant pentru stabilitatea aprovizionărilor sale.
