Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu după 17 ani Zagrebul a decis să reinstaureze serviciul militar obligatoriu, o măsură ce intră în vigoare de luni, 9 martie

Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu după 17 ani

Zagrebul a decis să reinstaureze serviciul militar obligatoriu, o măsură ce intră în vigoare de luni, 9 martie. Aproximativ 800 de recruți vor participa la un program de instrucție militară de bază, cu o durată de două luni, desfășurat pe întreg teritoriul Croației. Această decizie marchează un moment important, Croația devenind a zecea țară membră NATO care reintroducere serviciul militar obligatoriu în ultimii ani.

Adaptarea la noile realități geopolitice

Modificarea legislației în domeniul apărării, adoptată în octombrie anul trecut, a fost un răspuns direct la tensiunile crescute cu Rusia, arată surse guvernamentale. Inițial, măsura a generat dezbateri, însă interesul pentru participare a fost ridicat, peste jumătate din primul contingent fiind format din voluntari. Un procent de 10% dintre aceștia sunt femei, un indicator al schimbărilor sociale și al dorinței de implicare în apărarea națională.

Un aspect notabil este numărul redus de persoane care au invocat obiecții de conștiință. Doar zece recruți au optat pentru serviciul civil, aceasta fiind cea mai mică proporție înregistrată în Europa. Guvernul de la Zagreb intenționează să recruteze anual 4.000 de tineri, consolidând astfel capacitățile de apărare și pregătire a cetățenilor.

Beneficii și perspective pentru recruți

Recruții vor fi instruiți în deprinderi de bază, inclusiv supraviețuire, autoapărare, acordarea primului ajutor și utilizarea dronelor. Pe lângă pregătirea militară, tinerii vor beneficia de o soldă lunară de 1.100 de euro, o recunoaștere a vechimii în muncă și prioritate la angajările în sectorul public. Această abordare integrată vizează nu doar pregătirea militară, ci și sprijinirea tranziției tinerilor către viața civilă și piața muncii.

Decizia Croației vine în contextul unei tendințe mai ample. În ultimii ani, alte zece țări, inclusiv statele nordice și baltice, dar și Grecia și Turcia, au adoptat măsuri similare. Aceste acțiuni sunt rezultatul direct al războiului din Ucraina și al amenințărilor rusești percepute în regiune.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu