România: Cum a negociat Brătianu intrarea în război, în ciuda neînțelegerilor dintre aliați
Bucureștiul, aprilie 2026 – Istoria diplomatică a României este plină de momente cruciale, iar negocierile din timpul Primului Război Mondial reprezintă un exemplu elocvent. În perioada 1914-1916, prim-ministrul Ionel Brătianu a purtat tratative intense cu Franța, Marea Britanie și Imperiul Țarist. Scopul: intrarea României în război de partea Antantei. Discuțiile, extrem de complicate, au fost marcate de tensiuni și condiții stricte. Un moment de cotitură l-a reprezentat numirea unui nou ambasador francez la București, care a dat un nou impuls negocierilor.
Reproșuri dure la adresa aliaților
Contele de Saint-Aulaire a sosit la București în vara lui 1916 cu o misiune precisă: finalizarea acordului cu România. Negocierile s-au dovedit dificile din cauza condițiilor impuse de Brătianu. Acesta urmărea, în primul rând, satisfacerea unor cerințe politice și militare. Brătianu nu s-a sfiit să le reproșeze aliaților haosul din interiorul coaliției.
„Anarhia domnește chiar în propria dumneavoastră Legație”
Ionel Brătianu a criticat dur aliații, reproșându-le, printre altele, că au permis navelor germane Goeben și Breslau să ancoreze la Constantinopol. Această mișcare a schimbat echilibrul de forțe, permițând Imperiului Otoman să se alăture Puterilor Centrale. Brătianu considera că scufundarea acestor nave ar fi menținut neutralitatea Turciei și Bulgariei. Ar fi salvat Serbia și ar fi atras Grecia și România de partea Antantei. Prim-ministrul a criticat apoi „anarhia” din interiorul alianței. „Eu înțeleg cât de greu este să fii unit la nivel interaliat… dar noi suntem bine plasați ca să constatăm că anarhia domnește la dumneavoastră pe același front, ieri la Dardanele, azi la Salonic unde, toată lumea știe, francezii și englezii nu se înțeleg”, a spus Brătianu.
Acuzațiile lui Brătianu au continuat, vizându-l direct pe contele de Saint-Aulaire. Prim-ministrul a subliniat că „anarhia domnește chiar în propria dumneavoastră Legație”. El a menționat probleme cu atașatul militar francez, care nu ar fi comunicat cu el și nici nu ar fi ținut cont de cererile României. Brătianu a invocat dificultăți legate de trimiterea unei misiuni militare franceze în România, evidențiind obstrucționarea acesteia de către atașatul militar.
Un obstacol: atașatul militar francez
Contele de Saint-Aulaire, în memoriile sale, a recunoscut dificultățile create de atașatul militar francez. Acesta nu ar fi fost preocupat de misiunea sa. Un ofițer naval francez a explicat că atașatul militar, având un statut inferior într-o eventuală misiune militară, a ales să blocheze inițiativa. Până la urmă, în ciuda obstacolelor, ambasadorul francez și premierul român Ionel Brătianu au reușit să încheie acordul. Pe 27 august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei.
