Iranul, între declin economic și sancțiuni: O radiografie a pieței muncii
În ultimele decenii, Iranul se confruntă cu o rată de ocupare a forței de muncă formală semnificativ mai mică comparativ cu țările vecine sau cu economiile dezvoltate. Potrivit unor analize recente, doar aproximativ 27,5% din populația iraniană a fost angajată formal, în timp ce în Turcia, procentul este de 37%, iar în Austria, acesta ajunge la 43%. Scăderea bunăstării și impactul politicilor economice și externe sunt evidente.
Declinul economic și impactul asupra bunăstării
Venitul național brut (VNB) pe cap de locuitor în Iran a atins un nivel maxim în 1976, dar în 2021 a fost la 57% din valoarea de atunci. Institutul olandez de relații internaționale Clingendael a analizat că această scădere semnificativă reflectă impactul politicilor economice și externe implementate de liderii aduși la putere de Revoluția Islamică. Anii ’70 au reprezentat o perioadă de prosperitate pentru Iran, datorită relațiilor bune cu comunitatea internațională și a rolului influent pe piața mondială a petrolului.
În această perioadă, Iranul a beneficiat de venituri record din petrol, ceea ce a permis guvernului să investească în infrastructură, forțe armate și sectorul privat. Această tendință de creștere a fost întreruptă brusc după 1976 din cauza tulburărilor pre- și post-revoluționare, precum și a războiului Iran-Irak (1980-1988). Indicatorul și-a revenit parțial între 1990 și 2010, dar a scăzut din nou odată cu sancțiunile internaționale.
Sancțiunile internaționale și efectele lor
Politici precum intenția de a „șterge Israelul de pe hartă” și dezvoltarea capacităților nucleare au atras sancțiuni care au descurajat investițiile străine, reducând creșterea economică, inclusiv crearea de locuri de muncă. Regimul de sancțiuni impus în 2018 de președintele american Donald Trump a provocat o criză bugetară în Iran, exporturile de petrol scăzând drastic. Consecințele au inclus tipărirea de bani, vânzarea de active guvernamentale și instabilitate geopolitică, toate afectând negativ economia.
Inflația ridicată, de aproximativ 40-50% în ultimii ani, a redus venitul real al multor angajați, în special al celor din sectorul public. Guvernul a crescut cheltuielile pentru aparatul de securitate, mass-media și propagandă, în timp ce rata sărăciei oficiale a depășit 33% în 2019, cu posibilitatea de a atinge 60% bazat pe consumul de calorii. Diferențele de gen pe piața muncii sunt de asemenea accentuate, cu doar 12,2% din femei angajate formal, comparativ cu 62,2% dintre bărbați.
În vara anului 2022, guvernul a eliminat cursul de schimb preferențial (1 dolar – 42.000 de riali), ceea ce a dus la creșterea prețurilor alimentelor cu 100% sau mai mult.
