Bucureștenii prin ochii a două „găuri negre” economice
La ora 22:30, într-un apartament de trei camere din București, lumina televizorului pâlpâie pe chipurile unei familii obișnuite. Zâmbetul de la finalul unei comedii se estompează rapid pe măsură ce știrile de la ora fixă revin cu veștile reci ale zilei. Ceea ce nu știu ei este că viața lor este deja influențată, profund, de două „găuri negre” economice care absorb, în tăcere, resurse și speranțe: deficitul bugetar și cel de cont curent. Impactul acestora, deși invizibil la prima vedere, se manifestă treptat, erodând posibilitățile și visurile.
Creșterea prețurilor și puterea de cumpărare în scădere
Pentru familia din București, dar și pentru milioane de români, efectele se traduc direct în buzunare. „Prețurile cresc constant, iar salariile nu țin pasul. E greu să mai ajungem cu banii până la sfârșitul lunii,” mărturisește capul familiei, un inginer în vârstă de 40 de ani. Soția sa, profesoară, completează: „Eram obișnuiți să punem deoparte o sumă pentru concediu, dar acum ne gândim de două ori înainte de a cumpăra un simplu tricou pentru copil”. Scumpirea alimentelor, a energiei și a altor produse de bază a redus simțitor puterea de cumpărare, iar temerile legate de viitorul economic îi obligă pe mulți să economisească din ce în ce mai mult.
Creșterea inflației, alimentată de deficitele menționate, lovește în special veniturile fixe. Pensionarii, persoanele cu handicap și familiile cu venituri mici resimt cel mai dur efectul. Reducerea cheltuielilor, amânarea investițiilor și restrângerea consumului sunt strategii de supraviețuire. Efectele se adâncesc pe măsură ce contextul macroeconomic se deteriorează.
Datoriile, un cerc vicios
Deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile statului și veniturile încasate, este acoperit prin împrumuturi. Aceste împrumuturi, la rândul lor, generează dobânzi, care cresc și mai mult datoria publică. Practic, viitorul financiar al copiilor este ipotecat, iar generațiile următoare vor suporta costurile deciziilor luate astăzi. „Ne uitam la televizor și auzim mereu de datorii, de fonduri europene, dar nu înțelegem exact unde merg banii. Ne simțim prinși într-un cerc vicios”, spune soția.
Deficitul de cont curent, care reflectă diferența dintre valoarea bunurilor și serviciilor exportate și cele importate de o țară, adaugă o presiune suplimentară. România importă mai mult decât exportă, ceea ce înseamnă că are nevoie de valute străine pentru a acoperi această diferență. Aceasta, combinată cu datoria externă, poate duce la deprecierea monedei naționale, cu consecințe asupra inflației și a puterii de cumpărare.
Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că va cere Executivului să prezinte un plan clar pentru reducerea deficitului bugetar, dar nu au fost oferite detalii concrete despre măsuri specifice.
