Promisiunile de câștig rapid și ușor prin investiții, promovate adesea prin intermediul unor personaje publice, ascund tot mai frecvent scheme frauduloase. Aceste înșelătorii, care vizează atragerea de fonduri prin mijloace înșelătoare, au generat pierderi de miliarde de dolari la nivel global.
Cum funcționează capcanele financiare
În contextul unei economii volatile, cu inflație ridicată și cheltuieli crescute, promisiunile de îmbogățire rapidă devin extrem de atractive. Escrocii se folosesc de acest context, promovând oportunități de investiții cu randamente spectaculoase, greu de refuzat. Mecanismul de bază al acestor scheme este simplu: o redistribuire a fondurilor. Banii investiți de victime ajung, de cele mai multe ori, la cei care orchestrează și promovează înșelătoria.
Înșelătoriile sunt adesea elaborate cu ajutorul inteligenței artificiale, care poate genera imagini și declarații false, simulând credibilitate. Aceste materiale pot include recomandări din partea unor persoane publice, a unor experți financiari sau chiar a unor instituții bancare, toate menite să inducă încredere și să atragă investitori. Scopul final este transferul de fonduri către aceste scheme frauduloase.
Semnalele de alarmă înșelătoare
Postările prin care sunt promovate aceste scheme apar frecvent în mediul online, pe platformele de socializare. Acestea folosesc imagini și declarații atribuite unor persoane cunoscute, din diverse domenii. Conținutul pare adesea preluat din surse media credibile. Numele paginilor sunt create astfel încât să semene cu site-uri de știri reale, pentru a induce în eroare.
Imaginile folosite pot părea autentice la prima vedere. Pot fi fotografii reale, modificate digital sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea emoție sau a sugera o situație plauzibilă. Dincolo de aparențe, scopul acestor postări este unul singur: convingerea utilizatorilor să investească sume de bani în schemele frauduloase.
O piață globală a fraudei
Piața escrocheriilor online generează pierderi de aproape un trilion de dolari anual, potrivit estimărilor. Bogdan Botezatu, Senior Director Threat Research la Bitdefender, subliniază că scamming-ul „a devenit nu numai o sursă puternică de pierderi financiare, dar a devenit și foarte ușor de executat”. Explicația vine din avansul inteligenței artificiale. Algoritmii de deepfake și fraude sunt mult mai avansați decât cele defensive. Acești algoritmi au capacitatea de a răspunde adaptativ și de a personaliza mesajele, amplificând astfel impactul înșelătoriilor.
În timp ce amenințările tehnologice anterioare vizau în special dispozitivele, deepfake-urile țintesc felul în care utilizatorii percep lumea și iau decizii.
Soluția nu este întotdeauna una tehnică. Cea mai bună apărare este prudența.
„Să ne gândim un pic dacă situația care ni se expune este posibilă și să nu reacționăm imediat, ci să vorbim cu cineva care poate știe mai multe — să ne consultăm, să vorbim cu familia, cu prietenii.”, a adăugat Bogdan Botezatu.
Bitdefender oferă instrumente precum Scamio și Link Checker, pentru a ajuta utilizatorii să identifice potențialele fraude.
