Amânare strategică: Curtea de Apel decide soarta judecătorilor CCR în ziua unei decizii importante
Curtea de Apel București a decis să amâne pronunțarea în cazul contestației avocatei Silvia Uscov referitoare la numirea judecătorilor Curții Constituționale a României, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Coincidență sau nu, această amânare a fost anunțată chiar în ziua în care Curtea Constituțională urma să discute o problemă esențială: pensiile magistraților. Această coincidență a stârnit speculații și întrebări, având în vedere impactul pe care modificările legislative asupra pensiilor acestora îl pot avea asupra sistemului judiciar din România.
Contestația în fața instanței și efectele sale
Avocata Silvia Uscov a contestat anul trecut numirea lui Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, argumentând că această decizie a fost luată cu nerespectarea unor principii de transparență și competență. Deși amânarea a fost motivată de necesitatea unei analize mai ultime a documentației, unele voci din mediul juritic sugerează că termenul ales pentru noua ședință, 16 ianuarie, are legătură cu deciziile importante pe care CCR urmează să le ia.
“Decizia de astăzi reflectă o tendință tot mai accentuată de a amâna pronunțările în cazuri de importanță majoră. E crucial ca aceste decizii să fie luate cu maximă responsabilitate și în timp util”, a declarat Uscov într-o intervenție pentru presa locală.
Un sistem judiciar în așteptare
Pe fondul acestui scandal judiciar, Curtea Constituțională a avut și ea de gestionat o situație delicată. Ședința din 29 decembrie 2025, dedicată discuției pe marginea pensiilor magistraților, a fost amânată din lipsă de cvorum. Doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți, generând îngrijorări în rândul opiniei publice asupra funcționării corpsului judiciar.
“Nu ne putem permite ca astfel de întâlniri să eșueze din lipsa de cvorum. Este esențial ca justiția să prevadă o continuitate și o stabilitate în procesul decizional”, a declarat un judecător din cadrul CCR care a dorit să rămână anonim.
Provocările legislației privind pensiile magistraților
Actul normativ aflat în discuție vizează modificări semnificative ale sistemului de pensii speciale pentru magistrați. Proiectul prevede o revizuire a modului de calcul al pensiilor, care vor urma să fie stabilite la 55% din media indemnizațiilor brute încasate pe parcursul ultimilor cinci ani de activitate, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. Această reformă ar putea conduce, de asemenea, la creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, dar și la majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Propunerile au generat reacții puternice din partea magistraților, care susțin că aceste măsuri ar afecta grav independența justiției. “Vorbim despre o desființare a pensiei de serviciu, ceea ce ar putea avea efecte devastatoare asupra sistemului judiciar. Justiția nu poate fi tratată ca o marfă”, a afirmat un reprezentant al asociațiilor magistraților.
Schimbările legislative rămân astfel suspendate între incertitudini și controverse, iar soarta magistraților și a întregului sistem judiciar din România se află într-o așteptare care nu pare a se încheia curând.
