Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea autorităților turce privind extrădarea unui interlop, membru al unei bande criminale care a executat atacuri armate în Istanbul împotriva rivalilor, folosind pistoale și arme automate. Decizia a fost luată după ce, în luna decembrie 2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat instanța cu o solicitare formulată de autoritățile judiciare din Turcia, care cerea extrădarea lui Firat Guneș, urmărit internațional pentru apartenența la o grupare criminală.
## Fondul cauzei
La momentul sesizării instanței, Firat Guneș a fost identificat pe teritoriul României, unde se afla în stare de arest preventiv, într-o cauză penală instrumentată de autoritățile române, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Potrivit documentelor din instanță, procurorii turci susțin că, în perioada 10 octombrie 2023 – 11 noiembrie 2023, în calitate de membru al grupării “Daltonlar”, Firat Guneș a participat la organizarea și susținerea unor atacuri armate asupra a două obiective din Istanbul, “atacuri executate cu arme de foc deținute ilegal, inclusiv puști automate AK-47 și pistoale de calibrul 9 mm”.
## Motivele deciziei
Judecătorii români au respins solicitarea de extrădare pe motiv că bărbatul are o stare de sănătate gravă – “un traumatism sever prin armă de foc suferit anterior pe teritoriul Turciei”, având perforații gastrice, intestinale și colice, precum și leziuni renale, ceea ce a impus intervenții chirurgicale de mare amploare. De asemenea, judecătorii români invocă și condițiile grele de detenție în închisorile din Turcia, dar și utilizarea arbitrară de către autoritățile turce a acuzațiilor de apartenență la organizații criminale pentru suprimarea vocilor critice. “Aceste informații obiective și actuale fundamentează temerea că persoana extrădabilă nu ar beneficia de protecția necesară integrității sale fizice, cu atât mai mult cu cât acesta a fost deja victima unor acte de violență armată extremă pe teritoriul statului solicitant, context care îi sporește vulnerabilitatea”, spun judecătorii români.
## Perspective
În acest context, garanțiile formale oferite de statul solicitant sunt lipsite de substanță în fața riscului documentat ca persoana extrădabilă să nu primească îngrijirile postoperatorii și monitorizarea imunologică indispensabile supraviețuirii sale. Decizia judecătorilor români vine în contextul unei dezbateri mai largi despre condițiile de detenție și protecția drepturilor omului în Turcia, și arată o abordare mai prudentă a autorităților române în ceea ce privește extrădarea persoanelor către țări cu un istoric de încălcare a drepturilor omului.
