Inteligența artificială, în afara legii copyright-ului: Curtea Supremă a SUA refuză să protejeze operele create de AI Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să examineze un caz privind drepturile de autor pentru o imagine generată de inteligența artificială, consolidând astfel interpretarea legală conform căreia operele de artă create exclusiv de mașini nu pot fi protejate prin copyright

Inteligența artificială, în afara legii copyright-ului: Curtea Supremă a SUA refuză să protejeze operele create de AI

Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să examineze un caz privind drepturile de autor pentru o imagine generată de inteligența artificială, consolidând astfel interpretarea legală conform căreia operele de artă create exclusiv de mașini nu pot fi protejate prin copyright. Decizia, care vine într-un moment de tensiune pentru industria AI, stabilește un precedent important: creațiile realizate integral de algoritmi nu pot beneficia de protecția specifică drepturilor de autor, fără o contribuție umană semnificativă.

Cazul a fost inițiat de informaticianul Stephen Thaler, care a încercat să obțină copyright pentru imaginea intitulată „A Recent Entrance to Paradise”. Argumentul lui Thaler a fost că opera, creată fără intervenție umană directă, ar trebui totuși să fie protejată legal. Autoritățile americane au respins însă ideea, iar instanțele inferioare au confirmat această decizie, stabilind că o lucrare trebuie să aibă un creator uman pentru a putea beneficia de protecție prin copyright.

Legea americană clarifică: doar oamenii pot fi autori

Conflictul juridic a început în 2022, când United States Copyright Office a respins cererea lui Thaler. Instituția a argumentat că legislația privind drepturile de autor presupune existența unui autor uman. Judecătorii au subliniat că, în conformitate cu legea, „dacă o imagine, o melodie sau un text sunt generate integral de o inteligență artificială, ele nu pot fi considerate opere protejate de copyright.”

Argumentul a fost susținut inclusiv de autoritățile federale, care au precizat că, deși termenul „autor” nu este definit explicit în lege, contextul legislației indică faptul că acesta se referă la o persoană, nu la o mașină. Refuzul Curții Supreme de a analiza cazul consolidează această interpretare, lăsând în vigoare deciziile anterioare.

AI și drepturile de autor: un domeniu în evoluție

Decizia Curții Supreme vine într-un context în care companiile de inteligență artificială sunt implicate în tot mai multe dispute legale legate de drepturile de autor. Unele platforme sunt acuzate că au antrenat algoritmi pe baza unor opere protejate fără acordul creatorilor. De exemplu, generatorul de imagini Midjourney este dat în judecată de Warner Bros. Discovery, iar artiști vizuali au intentat procese împotriva Google.

În paralel, platforme precum ChatGPT sau generatorul video Sora pot crea imagini și clipuri inspirate de personaje sau stiluri deja existente, ceea ce ridică noi întrebări legate de proprietatea intelectuală. Stephen Thaler a încercat să extindă recunoașterea legală a inteligenței artificiale și în domeniul brevetelor, dar fără succes. El a susținut că un sistem AI numit DABUS ar fi inventat anumite produse, dar autoritățile americane au respins și această solicitare.

În ciuda hotărârii Curții Supreme, dezvoltarea artei generate de AI nu este oprită. Avocații în domeniul proprietății intelectuale anticipează o creștere a litigiilor legate de drepturile de autor în spațiul digital, pe măsură ce tehnologiile AI evoluează.

Stefan Munteanu

Autor

Lasa un comentariu