Investițiile, motorul fragil al economiei românești: recesiune tehnică și schimbare de paradigmă
Economia României traversează o perioadă de tranziție structurală, cu o schimbare evidentă a motorului de creștere. Datele privind structura produsului intern brut (PIB) confirmă o diminuare a forței modelului bazat pe consum, investițiile devenind principalul factor de avans economic. Totuși, acest avans este fragil, iar semnele unei recesiuni tehnice sunt vizibile.
Recesiune tehnică, creștere sub potențial
Conform datelor pentru trimestrul al patrulea din 2025, economia s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul precedent. Cum și trimestrul anterior a consemnat o scădere, România se află în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, al doilea episod de acest tip după cel din prima jumătate a anului 2024. În termeni anuali, PIB-ul real a crescut cu 0,2% în ultimul trimestru din 2025, iar pentru întregul an avansul economic s-a situat la 0,7%, în ușoară încetinire față de 0,9% în 2024. Este al doilea an consecutiv în care economia evoluează mult sub potențial.
Analistul BCR, Vlad Ioniță, subliniază într-o notă transmisă investitorilor, că structura creșterii denotă o schimbare importantă a modelului economic. Consumul privat a contribuit modest, cu doar 0,4 puncte procentuale la creșterea de 0,7% a PIB în 2025, în timp ce consumul public a avut o contribuție negativă, de -0,3 puncte procentuale.
Investițiile, în schimb, au devenit principalul motor al economiei, contribuind cu 1 punct procentual la creșterea PIB în 2025. Exporturile nete au avut o contribuție negativă, de -0,6 puncte procentuale, în timp ce variația stocurilor a avut o contribuție relativ neutră, de 0,2 puncte procentuale.
Consumul, o contribuție modestă
Ștefan Posea, economist ING România, semnalează, de asemenea, contribuția extrem de modestă a consumului la avansul PIB față de mediile pe termen lung: 0,4 pp față de 3-4%. „Aceste rate scăzute evidențiază limitele modelului economic al României bazat de mult timp pe consum”, afirmă Posea, subliniind că „faza actuală de ajustare reflectă o reechilibrare către o creștere bazată pe investiții, care ar trebui să înceapă să susțină capacitatea productivă a economiei”.
Analizând datele privind contribuția sectoarelor la creșterea economică, se observă că sectorul construcțiilor a avut cea mai mare contribuție, cu 0,5 puncte procentuale. Agricultura a contribuit cu 0,2 puncte procentuale, industria a avut o contribuție neutră, iar serviciile au avut un impact ușor negativ, de -0,1 puncte procentuale, deși sectorul IT&C a continuat să genereze o parte din dinamica de creștere.
Bugetul pe 2026 și perspectivele economice
Economiștii BCR mențin prognoza de creștere economică pentru 2026 la 1% din PIB. În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, Vlad Ioniță estimează că „consumul gospodăriilor este așteptat să rămână moderat în prima jumătate a anului, pe fondul condițiilor financiare încă restrictive și al presiunilor asupra veniturilor reale. În schimb, investițiile ar urma să accelereze, susținute de fondurile europene semnificative disponibile României”.
Referitor la bugetul pe 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris bugetul ca fiind „realist, de responsabilitate și echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investițiilor și al fondurilor europene atrase în România”. Bugetul include cheltuieli de peste 100 miliarde lei pentru investiții publice, sumă care integrează fondurile din PNRR, fondurile de coeziune și alte mecanisme europene. În cadrul acestui buget, investițiile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt estimate la peste 10,7 miliarde de euro (aproximativ 52,7 miliarde de lei).
