Creșterea prețurilor la gaze naturale în Europa, un semnal de alarmă
Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut din nou, pe fondul întreruperilor din lanțurile de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GNL), legate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Acest lucru se petrece în timp ce Uniunea Europeană se află în faza finală a planului său de eliminare treptată a gazelor rusești. Deși amploarea întreruperii fizice este limitată comparativ cu pierderea fluxurilor din conductele rusești din 2021 și 2022, reacția prețurilor a fost disproporționat de mare.
Această discrepanță sugerează o schimbare în modul în care riscul este gestionat în sistemul european de gaze. Renunțarea la gazul rusesc a redus expunerea UE la întreruperile fizice ale aprovizionării, dar nu a eliminat riscul unor șocuri de preț.
Dependența de GNL și volatilitatea prețurilor
Întreruperea aprovizionării cu gaz rusesc în 2021 și 2022 a scos la iveală riscurile asociate dependenței de un singur furnizor și de o infrastructură limitată. Răspunsul UE, bazat pe scăderea cererii de gaze și diversificarea aprovizionării, în special prin orientarea către GNL, a consolidat reziliența aprovizionării fizice cu gaze. Cu toate acestea, a lăsat, probabil, UE mai vulnerabilă la fluctuațiile de prețuri pe piețele globale.
Importurile de gaze rusești au scăzut dramatic după criza energetică din 2022. Ponderea Rusiei în cererea de gaze a UE a scăzut de la 39% în 2021 la 12% în 2023. Cu toate acestea, în 2024, UE a importat încă aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze rusești. Cadrul pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești prin conducte și GNL până în noiembrie 2027 a devenit mai strict.
UE și provocările pieței globale
Orientările Comisiei din martie 2026 privind punerea în aplicare a REPowerEU recomandă statelor membre să reducă barierele administrative pentru importurile de GNL din afara Rusiei. Acestea încurajează, de asemenea, accelerarea procedurilor de autorizare pentru a evita creșterea presiunilor asupra prețurilor într-o perioadă de ofertă limitată. Recunoscând că închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz a creat deficite pe piața mondială a GNL, Comisia subliniază concurența intensă pentru încărcături.
Contextul actual este relevant, deoarece UE intră în sezonul anual de umplere a depozitelor, nivelurile de stocare fiind în prezent la minimele ultimilor cinci ani. Operatorii sunt obligați să atingă 90% din capacitate înainte de iarnă. Aceste obligații sporesc cererea de transport spot (la cerere) și consolidează poziția de negociere a furnizorilor globali. Chiar dacă nu implică un risc de deficit fizic, vor amplifica probabil efectele asupra prețurilor.
Perspectivele pentru independența energetică a UE
Având în vedere că aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu s-a dovedit vulnerabilă la întreruperi, UE depinde din ce în ce mai mult de SUA. SUA, la rândul său, folosește această poziție pentru a obține condiții comerciale mai favorabile în alte sectoare. În același timp, SUA insistă pentru modificarea regulamentelor europene privind metanul și sustenabilitatea corporativă, argumentând că costurile de conformare vor afecta competitivitatea exporturilor.
Eliminarea gazului rusesc a modificat mai degrabă forma decât existența vulnerabilității în sistemul european de gaze. Întrebarea centrală nu mai este doar cum să înlocuim gazul rusesc, ci cum un sistem organizat din ce în ce mai mult în jurul piețelor globale de GNL transmite șocurile către prețurile europene și, prin urmare, către competitivitatea industrială, inflație și economia în ansamblu.
În martie 2026, Nicușor Dan, președintele României, a avut o întâlnire cu Ilie Bolojan, prim-ministru, și Marcel Ciolacu, președintele PSD, pentru a discuta despre efectele crizei energetice asupra economiei naționale.
