Astronauții misiunii ARTEMIS 2 vor explora o regiune lunară încă necunoscută direct de om, stârnind un interes sporit pentru „partea îndepărtată” a Lunii. Contrar unor speculații, nu este vorba despre „partea întunecată” a satelitului natural, ci despre o emisferă lunară care, datorită rotației și orbitei specifice, nu este vizibilă de pe Pământ.
De ce nu vedem mereu aceeași parte a Lunii
Luna este blocată mareic față de Pământ, prezentând mereu aceeași față observatorilor de pe planeta noastră. Aceasta nu înseamnă că Luna nu se rotește, ci că rotația sa durează aproximativ 29 de zile, aproape identic cu timpul necesar pentru o rotație completă în jurul Pământului. Totuși, orbita lunară nu este perfect circulară, ci ușor ovală. Din această cauză, vedem de fapt puțin mai mult de jumătate din suprafața lunară.
Viteza de rotație a Lunii este constantă, însă viteza cu care aceasta se deplasează în jurul Pământului se modifică. Această discrepanță permite observarea unei porțiuni mai mari din suprafața Lunii de-a lungul timpului.
Diferențe structurale majore
Partea îndepărtată a Lunii, cea care nu poate fi văzută de pe Pământ, este diferită de fața vizibilă. Aceasta din urmă prezintă vaste câmpii de bazalt, cunoscute sub numele de „mări” lunare. Partea îndepărtată, în schimb, este presărată cu un număr mult mai mare de cratere.
De asemenea, există diferențe structurale importante între cele două emisfere. Specialistul în științe planetare Dr. Ryan Park, cercetător principal la NASA Jet Propulsion Laboratory, a declarat că „studiul arată că interiorul Lunii nu este uniform: partea orientată spre Pământ (fața vizibilă) este mai caldă și mai activă geologic în profunzime decât partea îndepărtată.” Această diferență este legată de istoria vulcanică a Lunii și explică aspectul diferit al celor două fețe.
Noaptea lunară și schimbările constante
Luna, în mișcarea sa în jurul Pământului, își schimbă constant poziția față de Soare. Prin urmare, la fel ca Pământul, o jumătate a Lunii experimentează noaptea la un moment dat. Noaptea pe Lună poate dura peste 14 zile terestre.
Când Luna este plină de pe Pământ, partea îndepărtată este de fapt „partea întunecată”. Totuși, această stare se modifică constant. În timpul Lunii noi, când satelitul nostru se află între Pământ și Soare, fața vizibilă este cea care intră în întuneric.
Misiunea ARTEMIS 2, ce va continua explorarea lunară, va facilita cunoașterea detaliată a acestor regiuni lunare.
